Cartierul Anyama este un loc obişnuit din oraşul Abidjan, unde copiii se joacă liniştiţi şi grătarele fumegă la colţurile străzilor. Este greu de imaginat că Homo sapiens a trăit aici în urmă cu 150.000 de ani, când capitala economică a Coastei de Fildeş era o imensă pădure tropicală, informează AFP, citată de Agerpres.
Aproximativ 15 arheologi şi antropologi din diverse ţări l-au desemnat însă ca fiind locul celei mai vechi prezenţe umane într-o pădure tropicală, potrivit unui studiu publicat recent în revista Nature.
Înaintea acestei descoperiri, urme de Homo sapiens – specia noastră, apărută în urmă cu 300.000 de ani – admise de comunitatea ştiinţifică în acest tip de mediu erau mult mai recente: ele datează din urmă cu cel mult 70.000 de ani în Asia şi Oceania, reamintesc cercetătorii.
În Abidjan, nu au mai rămas decât aproape 3.500 de hectare de pădure tropicală, în „Banco”, un parc naţional situat în centrul oraşului şi permanent ameninţat de urbanizare.
Încă din 1982, un arheolog ivorian, Francois Guede Yiode, alertat de un geolog, a început să facă săpături în cartierul Anyama pe terenul unei persoane private.
Însoţit de cercetători, inclusiv de unii care se numără printre autorii studiului publicat în revista Nature, el a săpat şi a găsit sub mai mulţi metri de pământ numeroase instrumente din piatră ce datează din Pleistocen, o perioadă din Paleoletic. Le-a analizat şi le-a păstrat în casa lui.
Într-o cameră mică din locuinţa sa modestă, Francois Guede Yiode, în prezent în vârstă de 77 de ani şi deja pensionar, scoate cu grijă cutiile stivuite care conţin acele relicve.
Realizate din silex, cuarţ şi alte roci, „târnăcoapele sunt folosite pentru a despica materiale”, în timp ce alte unelte, „tocătoarele”, au o margine ascuţită pentru a tăia pielea unui animal înainte ca acesta să fie tranşat, a explicat el.
„Pădurile africane nu erau o barieră ecologică majoră pentru Homo sapiens în urmă cu 150.000 de ani”, au concluzionat autorii studiului apărut în revista Nature.
În plus, datele „subliniază importanţa numeroaselor biomuri ale Africii” (regiune care se întinde sub un acelaşi climat – n.red.) şi a diversităţii lor în evoluţia omenirii, au adăugat ei.
Francois Guede Yiode consideră că noul studiu trebuie să îi convingă „pe oameni să nu mai aibă dubii despre existenţa timpurie a omului pe pământ african”.
„Ştiinţă lentă”
Publicarea cercetării ar putea aduce în atenţie şi alte bogăţii arheologice ale ţării.
„Există mai multe situri în Coasta de Fildeş unde am putea face săpături (…), studii despre paleolitic”, a declarat Eugenie Affoua Kouame, cercetătoare în antropologie şi arheologie la Institutul de Istorie, Artă şi Arheologie Africană (IHAAA).
Studiul din revista Nature poate, de asemenea, „să îi determine pe studenţi să se specializeze în aceste filiere”, a declarat Akissi Diane Guebie, masterandă în arheologie.
Cercetările în aceste discipline s-au intensificat în ultimii 15 ani, însă lipsa de resurse, de materiale şi de specialişti continuă să reprezinte o frână, a explicat Eugenie Affoua Kouame.
În Coasta de Fildeş, „arheologia este o ştiinţă lentă prin prisma formulării de concluzii, pentru că nu este finanţată”, a confirmat Francois Guede Yiode.
La mai mulţi ani după ce au fost descoperite, uneltele din piatră şi sedimente din Anyama, inclusiv cele găsite de arheologul ivorian, au fost analizate în Germania. O parte a studiului a fost finanţată de organisme europene.
