În câteva zile, India și Statele Unite vor lansa în spațiu un satelit de generație nouă, capabil să observe suprafața Pământului în timp real, indiferent dacă este zi sau noapte, senin sau înnorat. Proiectul, realizat în parteneriat de NASA și ISRO (agenția spațială indiană), se numește NISAR și are o valoare estimată la 1,5 miliarde de dolari, transmite TheConversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cu o masă de aproape 3 tone și o antenă radar de 12 metri, NISAR este primul satelit de observație care va folosi simultan două frecvențe radar pentru a produce imagini de înaltă rezoluție ale uscatului, pădurilor și calotelor glaciare. Lansarea este programată pentru 18 iunie, de la Centrul Spațial Satish Dhawan din apropiere de Chennai, India.
De ce este NISAR diferit
Spre deosebire de sateliții tradiționali, care se bazează pe lumina solară reflectată, NISAR folosește tehnologia SAR, radar cu deschidere sintetică, care emite activ semnale și „citește” ecoul acestora la întoarcerea din sol. Cu alte cuvinte, poate „vedea” chiar și în întuneric sau prin nori, fum ori cenușă, o inovație crucială pentru monitorizarea dezastrelor naturale precum inundațiile, incendiile de vegetație sau cutremurele.
Mai mult, semnalele radar pătrund prin vegetație deasă și permit cartografierea zonelor umede, a nivelurilor de apă și chiar a modificărilor milimetrice ale scoarței terestre, utile pentru prevenirea alunecărilor de teren sau identificarea mișcărilor tectonice.
Un instrument global, accesibil gratuit
Dezvoltat timp de peste 10 ani, NISAR este unul dintre cele mai scumpe proiecte de teledetecție din istorie. Dar datele pe care le va genera vor fi disponibile gratuit la nivel mondial. Satelitul va scana aproape întreaga suprafață a planetei la fiecare 12 zile și va livra imagini de înaltă fidelitate, mult mai detaliate decât cele obținute de sateliții europeni Sentinel-1.
Util în agricultură, știință și gestionarea crizelor
NISAR va putea măsura umiditatea solului cu o precizie remarcabilă, ceea ce va permite fermierilor să irige culturile mai eficient și să îmbunătățească randamentul agricol.
Totodată, satelitul va ajuta cercetătorii să monitorizeze biomasa forestieră, ghețarii și calotele polare, să observe eroziunea costieră și chiar să identifice scurgerile de petrol.
În cazul dezastrelor naturale, datele radar pot fi folosite pentru cartografierea rapidă a zonelor afectate, evaluarea pagubelor și coordonarea intervențiilor.
