Radiația provenită de la supernove, acele explozii catastrofale ale stelelor, ar putea fi responsabilă pentru unele dintre cele mai bruște și dramatice schimbări climatice din istoria geologică recentă a Pământului. Aceasta este concluzia unui nou studiu semnat de Robert Brakenridge, cercetător la Institutul INSTAAR din Colorado, publicat în prestigioasa revistă Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Brakenridge susține că undele de șoc produse de supernovele din apropierea sistemului nostru solar au modificat compoziția atmosferei terestre, declanșând efecte în lanț care au dus la răciri globale, dispariții de specii și intensificarea incendiilor naturale. Potrivit modelului său, radiațiile de înaltă energie ar fi distrus parțial stratul de ozon și ar fi descompus metanul din atmosferă – un gaz cu efect de seră esențial pentru menținerea temperaturilor constante.
Omenirea ar trebui să se pregătească pentru posibile efecte similare în viitor
„Avem dovezi clare de schimbări climatice bruște în istoria Terrei. Întrebarea este: ce le-a provocat?”, spune Brakenridge. El este de părere că supernovele ar putea fi răspunsul, și dacă acest lucru se confirmă, omenirea ar trebui să se pregătească pentru posibile efecte similare în viitor.
Pentru a testa ipoteza, cercetătorul a analizat inelele de creștere ale copacilor din ultimii 15.000 de ani, adevărate arhive naturale ale compoziției atmosferei. Acolo a identificat 11 episoade în care cantitatea de carbon radioactiv a crescut brusc. Fiecare dintre aceste vârfuri, spune el, poate fi corelat cu o supernovă cunoscută, despre care știm că a avut loc relativ aproape de sistemul nostru solar.
Deși ideea că radiațiile din spațiu ar putea influența clima Pământului circulă în fizica teoretică de mai bine de patru decenii, studiul lui Brakenridge este unul dintre puținele care încearcă să lege teoria de date concrete, atât observații astronomice recente, cât și probe geologice de pe Pământ.
Betelgeuse, bomba cu cu ceas
Miza cercetării nu este doar de ordin academic. Una dintre cele mai apropiate stele de Pământ, Betelgeuse, aflată în constelația Orion, este o supergigantă roșie aflată la final de viață, iar astronomii estimează că ar putea exploda într-o supernovă oricând în următorii 100.000 de ani, poate chiar mâine. Dacă se va întâmpla, efectele nu vor fi doar spectaculoase pe cerul nopții, ci potențial periculoase pentru biosferă.
„Pe măsură ce aflăm mai multe despre stelele din vecinătatea noastră, capacitatea de a anticipa aceste fenomene devine reală”, spune Brakenridge. El avertizează însă că este nevoie de mai multe modele și observații pentru a înțelege în ce măsură radiațiile de acest tip ne pot afecta planeta.
În prezent, ipoteza supernovelor rămâne în competiție cu alți posibili factori declanșatori ai schimbărilor climatice bruște, precum erupțiile solare sau activitatea vulcanică intensă. Însă studiul semnat de Brakenridge adaugă o piesă importantă într-un puzzle încă departe de a fi complet. Și reamintește că, în ciuda aparentei stabilități, planeta noastră rămâne vulnerabilă în fața forțelor cosmice.
