Eurodeputații români susțin, în linii mari, ideea stabilirii unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, însă consideră că măsura ar rezolva doar parțial problema hărțuirii online, scrie Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Printre soluțiile avansate se numără criminalizarea explicită a cyberbullying-ului, identificarea clară a utilizatorilor în mediul digital și desemnarea unui coordonator național pentru implementarea planului Comisiei Europene.
Declarațiile au fost făcute în contextul adoptării, de către Comisia Europeană, a unui plan de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice, prezentat de Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. În aceeași zi, Parlamentul European a organizat o dezbatere pe această temă.
Vârsta minimă pentru rețelele sociale: soluție necesară, dar insuficientă
Eurodeputatul USR Vlad Voiculescu a afirmat că fenomenul a căpătat o amploare care depășește bullying-ul tradițional din școli, întrucât mediul online îl face permanent.
„Dacă pentru intrarea într-un bar trebuie să ai o anumită vârstă, este o discuție validă să verifici vârsta celui care intră pe o rețea de socializare”, a declarat acesta, susținând introducerea unor mecanisme de verificare a vârstei.
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a apreciat, la rândul său, că autoritățile au obligația de a crea un cadru de protecție pentru cetățeni, însă a subliniat că „nu există un glonț magic” care să elimine abuzurile online. El a asociat fenomenul hărțuirii cu riscurile dezinformării și radicalizării în mediul digital.
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a invocat exemplul Franței și a susținut că limitarea accesului minorilor la rețelele sociale este o opțiune care trebuie analizată, având în vedere modul în care platformele sunt concepute pentru a stimula utilizarea intensă.
Victor Negrescu, de asemenea vicepreședinte al PE, a pledat pentru o dezbatere privind vârsta de acces, dar și pentru identificarea clară a utilizatorilor online, argumentând că aceasta ar putea contribui la responsabilizarea comportamentului în mediul virtual.
Propuneri: incriminare penală și mecanisme de sprijin
În ceea ce privește măsurile concrete, Vlad Voiculescu a susținut necesitatea unor soluții la nivel european, precum:
- existența unui număr unic la nivel național pentru raportarea cazurilor de cyberbullying;
- marcarea clară a conținutului abuziv;
- reglementarea mecanismelor de targetare a reclamelor către minori.
Nicu Ștefănuță s-a pronunțat pentru o legislație mai fermă, inclusiv pentru definirea explicită ca infracțiune a hărțuirii repetate în mediul online și a distribuirii de imagini intime fără consimțământ. El a invocat impactul grav al unor astfel de situații asupra minorilor.
Siegfried Mureșan a pus accent pe educație, afirmând că este nevoie de măsuri care să vizeze nu doar copiii, ci și părinții, care adesea nu dispun de instrumentele necesare pentru a-și proteja copiii online.
Victor Negrescu a susținut dezvoltarea unor mecanisme funcționale de sprijin pentru victime și integrarea recomandărilor europene în reglementări naționale clare, care să definească responsabilitățile platformelor sociale.
Scepticism privind eficiența reglementărilor
Eurodeputatul PSD Andi Cristea s-a declarat rezervat în privința eficienței măsurilor legislative, afirmând că responsabilitatea individuală rămâne esențială. El a subliniat că multe dintre platformele utilizate în UE sunt dezvoltate în afara Europei, ceea ce limitează capacitatea Uniunii de a influența direct arhitectura tehnologică.
Victor Negrescu consideră că multe state membre, inclusiv România, nu sunt încă pregătite pentru implementarea planului european. El a propus desemnarea unui coordonator special, la nivelul Ministerului Educației sau al Guvernului, care să supravegheze aplicarea măsurilor și să colaboreze cu reprezentanți ai tinerilor, ai sistemului educațional și ai societății civile.
Nicu Ștefănuță a afirmat că implementarea unor astfel de politici depinde în mare măsură de presiunea publică, în timp ce Andi Cristea a atras atenția asupra dezechilibrului dintre capacitatea Europei de a reglementa și lipsa unor platforme digitale majore dezvoltate pe plan intern.
