Timp de aproape două decenii, hashtagurile au fost un instrument central al comunicării pe rețelele sociale, folosite pentru a grupa conversații, a urmări evenimente și a coagula comunități în jurul unor subiecte comune.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Astăzi însă, simbolul „#” apare tot mai rar în postări, este mai puțin recomandat de platforme și, în unele cazuri, chiar descurajat explicit.
Hashtagurile au fost introduse pe Twitter în 2007 ca o soluție simplă pentru organizarea conținutului într-un mediu digital aflat în plină expansiune. În scurt timp, ele au devenit esențiale pentru modul în care informația circula online.
Evenimente majore, campanii sociale, mișcări civice sau inițiative comerciale au fost identificate și urmărite prin hashtaguri care au depășit granițele internetului, precum #MeToo, #BlackLivesMatter sau #JeSuisCharlie, notează publicația italiană Il Post.
În ultimii ani, rolul acestora s-a diminuat vizibil. Pe platforma X (fostul Twitter), proprietarul Elon Musk i-a îndemnat public pe utilizatori să renunțe la hashtaguri, pe care le-a catalogat drept inutile și inestetice.
Instagram și TikTok au redus semnificativ numărul de hashtaguri recomandate per postare, iar LinkedIn le-a marginalizat după implementarea unor algoritmi de distribuție bazați pe inteligență artificială.
Platformele susțin că algoritmii actuali pot identifica cu precizie tematica unei postări fără a mai fi nevoie de etichete introduse manual de utilizatori.
Analiza automată a textului, imaginilor și sunetelor, combinată cu monitorizarea comportamentului utilizatorilor, precum timpul petrecut pe conținut, comentariile sau distribuirea acestuia, permite clasificarea și promovarea materialelor considerate relevante, fără intervenția explicită a autorului.
În acest context, utilizatorul nu mai are nevoie să indice subiectul prin hashtaguri, iar decizia privind vizibilitatea conținutului este transferată aproape integral către platformă. Din perspectivă estetică, hashtagurile sunt percepute tot mai des ca elemente redundante, care aglomerează vizual postările.
Unii specialiști avertizează însă că această evoluție implică și o pierdere de control pentru utilizatori. Adam Aleksic, cercetător în limbaj digital, subliniază că hashtagurile ofereau oamenilor posibilitatea de a influența distribuția conținutului în afara logicii algoritmice.
Prin intermediul lor, utilizatorii puteau descoperi și construi comunități în mod direct, fără filtrarea impusă de platforme. Eliminarea acestui instrument transferă puterea de decizie exclusiv către algoritmi, care stabilesc ce devine vizibil și în ce moment.
Declinul hashtagurilor este corelat și cu transformarea formatelor de conținut. Postările scurte, predominant textuale, au fost înlocuite de videoclipuri, imagini și meme-uri, unde mesajul este transmis vizual, nu prin etichete.
Campaniile recente se răspândesc prin materiale virale, mai degrabă decât printr-un slogan unificator precedat de „#”.
Un exemplu este campania „All Eyes on Rafah”, în care impactul a fost generat în principal de imagini și materiale vizuale, nu de un hashtag ușor de urmărit. Mișcările sociale continuă să existe, însă devin mai dificil de monitorizat și de agregat în jurul unui simbol unic.
Pentru branduri și agenții de marketing, hashtagurile au devenit un instrument secundar, utilizat ocazional și în contexte specifice. Pentru publicul larg, ele sunt adesea asociate cu o etapă anterioară a internetului, percepută ca depășită.
Odată cu dispariția lor treptată, se pierde și un mecanism simplu de organizare colectivă, un cod comun prin care oamenii se puteau aduna în jurul unei idei, fără intermediere algoritmică.
Chiar dacă hashtagurile par să fi ieșit din tendințe, absența lor readuce în prim-plan o întrebare fundamentală: cine decide astăzi ce conversații ajung să conteze în spațiul online?
