Un nou studiu arată că, deși Rusia și China rămân amenințări majore, adevărata plagă a dezinformării este alimentată din interiorul UE de politicieni, media și actori locali.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În timp ce atenția publică este adesea concentrată pe operațiunile de dezinformare orchestrate de Kremlin sau Beijing, un nou studiu scoate la iveală o realitate mult mai incomodă: cel mai mare pericol pentru democrația europeană ar putea veni din interior. De la politicieni populiști și instituții de stat la media mainstream și influenceri locali, ecosistemul manipulării informaționale este adânc înrădăcinat în statele membre ale Uniunii Europene.
O analiză a European Digital Media Observatory (EDMO) oferă o hartă detaliată a acestor actori, demolând mitul că dezinformarea este doar o armă importată. Potrivit studiului, la care au contribuit și cercetători de la Universitatea Carol din Praga, actori interni joacă un rol activ în fiecare țară europeană analizată, formând un „ecosistem funcțional” pentru răspândirea narațiunilor false.
Constatarea pică într-un moment de maximă tensiune geopolitică și subliniază o vulnerabilitate strategică pentru blocul comunitar: lupta împotriva manipulării nu se duce doar la granițele digitale ale UE, ci și în parlamentele naționale, în redacțiile de știri și pe rețelele de socializare.
Axa externă: De la „Pravda” la „Paperwall”
Desigur, amenințarea externă rămâne una valabilă. Studiul EDMO clasifică atacurile coordonate din afara UE drept o categorie majoră, evidențiind operațiuni rusești precum rețeaua „Pravda”, dar și o creștere a activității din partea Chinei.
Operațiunea chineză „Paperwall”, demascată în 2024 de CitizenLab, a creat peste 120 de instituții media false în UE. Rusia, Belarus, Iran și Serbia sunt, de asemenea, actori semnificativi pe această scenă.
Mai mult, studiul notează efectul de „spillover” (propagare transfrontalieră), în special între țări cu limbi similare, precum Slovenia și Croația, sau Belgia și Luxemburg, creând coridoare regionale pentru dezinformare.
Inamicul din interior: Când statul și politicienii devin sursa
Însă adevărata vulnerabilitate, sugerează raportul, este de natură internă. În fiecare stat membru, actori domestici, teoreticieni ai conspirației, grupuri extremiste, influenceri populari și simpli cetățeni, contribuie la propagarea manipulării. Aceștia nu sunt agenți străini, ci piese esențiale ale unui mecanism autohton de dezinformare.
Situația devine critică atunci când statul însuși devine un instrument de propagandă. Ungaria este citată ca un exemplu emblematic, unde instituțiile publice și de stat sunt „subjugate de grupuri puternice motivate politic”.
Politicienii joacă un rol crucial în acest proces. Raportul folosește exemplul Slovaciei contemporane pentru a demonstra cum lideri proeminenți pot muta dezinformarea de la periferia dezbaterii direct în centrul acesteia – un fenomen observat și în Portugalia, Finlanda, Germania sau Slovenia. Această tactică legitimează narațiunile false și le oferă o platformă cu rezonanță națională.
Complicitatea presei: De la mainstream la „fringe”
Nici peisajul media nu este absolvit de vină. Rolul presei tradiționale este descris ca fiind „nu întotdeauna clar”, multe publicații contribuind la răspândirea dezinformării. Titluri precum Kronen Zeitung din Austria sunt menționate în acest context. În Grecia, studiul subliniază că fact-checkerii găsesc în mod regulat informații false pe cele mai populare site-uri, în special pe teme sensibile precum migrația și drepturile LGBTQ+.
La polul opus se află media „fringe” (marginală), precum site-ul AUF1 și televiziunea regională RTV din Austria, adesea direct legată de promotori ai teoriilor conspirației sau de partide extremiste.
Tabloul schițat de EDMO este cel al unui război informațional purtat pe mai multe fronturi simultan. Lupta nu se dă doar împotriva trolilor de la Kremlin, ci și împotriva cinismului politic intern, a vulnerabilităților instituționale și a unui peisaj mediatic fragmentat.
În mod contraintuitiv, studiul teoretic menționează că manipularea poate atinge apogeul nu doar în societăți complet izolate, ci și în cele hiperconectate. Pentru liderii europeni, provocarea nu este doar să construiască un scut împotriva atacurilor externe, ci să vindece fisurile adânci din propriul corp politic și social.
