Europa se grăbește să ofere Ucrainei alternative la rețeaua de sateliți în bandă largă Starlink a lui Elon Musk, după ce SUA au retras săptămâna aceasta ajutorul militar și schimbul de informații din această țară, scrie Financial Times.
Patru mari operatori de sateliți – SES din Luxemburg, Hisdesat din Spania, Viasat, proprietarul Inmarsat din Regatul Unit, și Eutelsat/OneWeb din Franța – au confirmat pentru Financial Times că sunt în discuții cu guvernele și instituțiile UE cu privire la modul în care ar putea furniza conectivitate de rezervă Ucrainei.
Însă înlocuirea dispozitivelor omniprezente de dimensiunea unui laptop, care au devenit atât de esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești, rămâne o sarcină dificilă. Potrivit ministrului ucrainean pentru tehnologia digitală, Mykhailo Fedorov, peste 40.000 de terminale sunt în funcțiune în armată, spitale, întreprinderi și organizații umanitare.
Miguel Ángel García Primo, directorul general al furnizorului spaniol de servicii guvernamentale securizate prin satelit Hisdesat, a declarat că societatea sa a fost contactată de mai mulți oficiali europeni. „Suntem parte a acestei inițiative”, a spus el.
Conflictul de săptămâna trecută din Biroul Oval dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski a determinat „discuții imediate cu privire la posibilitatea ca UE să ofere alternative”, a adăugat el.
Săptămâna aceasta, liderii europeni l-au susținut pe Zelenski în cadrul unui summit la Bruxelles, unde s-au angajat, de asemenea, să își sporească semnificativ propriile capacități de apărare. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a discutat, de asemenea, cu omologul său german, Boris Pistorius, la Berlin, inclusiv cu privire la efortul de a înființa un sprijin european pentru Starlink.
Zelenski urmează să înceapă săptămâna viitoare discuțiile cu SUA privind încetarea războiului, însă persistă îngrijorarea că accesul la Starlink ar putea fi folosit pentru a face presiuni asupra Kievului în vederea încheierii unui acord nefavorabil.
Viteza și fiabilitatea Starlink au făcut din acesta o parte integrantă a modului în care se poartă războiul în Ucraina. În posturile de comandă instalate în subsoluri și ascunzători, ofițerii primesc un flux constant, în timp real, de imagini folosite pentru a dirija atacurile artileriei și ale dronelor.
Forțele ucrainene folosesc Starlink și pentru că este mai puțin vulnerabil la dispozitivele rusești de bruiaj, în comparație cu comunicațiile radio tradiționale, a declarat Pavlo Narozhny, un expert militar ucrainean.
Dar serviciul a fost ineficient în ultimele luni, în special în zonele apropiate de linia frontului. „Așa a fost de ceva vreme”, a declarat un operator de drone din apropierea bastionului Pokrovsk din estul Ucrainei, pe care forțele ruse încearcă să îl cucerească de anul trecut.
Pe termen scurt, un ansamblu de servicii europene care operează de pe orbite diferite ar putea fi folosit ca soluție de rezervă – inclusiv pentru comunicații guvernamentale sigure și conectivitate la internet în orașe, spitale sau centrale energetice.
Dar este „foarte dificil, dacă nu imposibil, ca cineva să implementeze același număr de terminale pe care Starlink le are deja, deoarece acestea au fost acumulate de-a lungul anilor”, a declarat García Primo.
Lluc Palerm Serra, director de cercetare la firma de consultanță spațială AnalysysMason, a declarat: „Există alternative, dar niciuna nu poate oferi nivelul de aprovizionare pe care îl are Starlink”. Chiar dacă întreaga capacitate a Europei deasupra Ucrainei ar fi agregată, aceasta ar fi totuși inferioară celei oferite de Starlink.
Starlink pilotează peste 7.000 de sateliți pe orbită joasă, la aproximativ 550 km deasupra nivelului mării. Sateliții se deplasează atât de rapid deasupra oricărui punct de pe Pământ, încât există un acces constant la semnalele de la sol, a spus el.
Viteza cu care semnalele fac drumul de întoarcere de pe Pământ în spațiu și înapoi este mai mare pe dispozitivele Starlink decât pe serviciile concurente care se bazează pe mai puțini sateliți care călătoresc pe orbite mai înalte. Cu toate acestea, diferența poate fi de doar câteva fracțiuni de secundă, astfel încât latența poate fi o problemă doar pentru anumite aplicații.
Compania luxemburgheză SES furnizează deja servicii în Ucraina, a declarat directorul general Adel Al-Saleh. Cu toate acestea, el a confirmat, de asemenea, că societatea este „implicată în aceste discuții” privind creșterea capacității către această țară. Deși au existat discuții despre o alternativă timp de mai multe luni, evenimentele recente au „amplificat” discuțiile, a spus el.
Viasat a declarat că ar fi posibil să răspundă nevoilor Ucrainei. „Există o capacitate semnificativă … dintr-o varietate de alte surse”, a declarat un purtător de cuvânt al Viasat pentru FT. „Și mai multe vor fi puse în funcțiune în curând. Avem capacitatea și posibilitățile de a oferi asistență și suntem foarte bucuroși să facem tot ce ne stă în putință pentru a contribui la rezolvarea acestei probleme critice de securitate în Ucraina și în Europa în general.”
Deputații din Parlamentul European au sporit presiunile asupra Comisiei pentru a accelera eforturile de coordonare a tehnologiilor existente și pentru a promova inițiativa „Govsatcom” – care va pune în comun capacitățile existente de sateliți guvernamentali securizați, dar care ar trebui să devină operațională abia anul viitor.
„Analizăm modalitatea optimă de a sprijini Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei la începutul acestei săptămâni. „Govsatcom poate răspunde nevoilor imediate de conectivitate securizată prin punerea în comun a capacităților prin satelit ale statelor membre”.
Separat, Maxar Technologies, cel mai mare furnizor de imagini prin satelit comerciale pentru guvernul SUA, și-a întrerupt serviciile către Ucraina în această săptămână.
Cu toate acestea, Anders Linder, șeful diviziei internaționale a Maxar, a indicat că societatea este deschisă unei soluții, subliniind că „oricare dintre clienții noștri comerciali, care sunt toți parteneri și aliați ai SUA, pot utiliza datele pe care le achiziționează de la noi după cum consideră necesar. Aceasta include partajarea datelor cu aliații lor, cum ar fi Ucraina”.
Mulți europeni văd în criza actuală o justificare pentru ambiția Europei de a-și construi propria rețea de bandă largă multiorbită pe orbita joasă a Pământului, un proiect numit Iris². Proiectul în valoare de 10,6 miliarde de euro nu va fi operațional până în 2030, deci nu poate oferi o soluție pe termen scurt. Cu toate acestea, două persoane apropiate de program au declarat că acest proiect a sporit urgența discuțiilor privind tipul de platformă și serviciile necesare.
„Europa regândește în prezent tot ceea ce are legătură cu apărarea, așa că nu voi fi surprins dacă vor revizui amploarea Iris²”, a declarat Serra.
