Maşina de criptat Enigma a fost un cifru diabolic care a necesitat un efort extraordinar de decriptare pentru Alan Turing şi colegii săi. Cu toate acestea, experţii spun că s-ar fi prăbuşit în faţa calculatoarelor moderne, potrivit The Guardian, transmite News.ro.
În timp ce experţii polonezi au spart primele versiuni ale codului Enigma în anii 1930 şi au construit maşini anti-Enigma, îmbunătăţirile ulterioare ale securităţii de către germani au însemnat că Turing a trebuit să dezvolte noi maşini, sau „Bombes”, pentru a-şi ajuta echipa de spărgători de coduri să descifreze mesajele inamice. Până în 1943, maşinile puteau descifra două mesaje în fiecare minut.
Spargerea Enigmei, un proces uşor cu tehnologia modernă
Cu toate acestea, deşi cursa pentru spargerea codului Enigma a devenit celebră, fiind creditată cu scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu până la doi ani şi generând diverse filme de la Hollywood, experţii spun că spargerea codului ar fi o chestiune banală astăzi.
„Enigma nu ar rezista în faţa calculatoarelor şi statisticilor moderne”, a declarat Michael Wooldridge, profesor de informatică şi expert în inteligenţă artificială (AI) la Universitatea din Oxford.
Cum funcţiona dispozitivul Enigma?
Dispozitivul Enigma utilizat de puterile Axei era o maşină electromecanică care semăna cu o maşină de scris, cu trei rotoare care aveau fiecare 26 de poziţii posibile, un reflector care trimitea semnalul înapoi prin rotoare şi un plugboard care schimba perechile de litere.
Configuraţia sa însemna că, chiar dacă aceeaşi tastă era apăsată de două ori, de fiecare dată era produsă o literă diferită. Mai mult, setările iniţiale erau schimbate la fiecare 24 de ore.
Puterea de criptare a Enigmei și „bombele” lui Turing
„În esenţă, dispozitivele Enigma şi-au obţinut puterea deoarece numărul de moduri posibile în care un mesaj putea fi criptat era astronomic de mare. Mult, mult prea mare pentru ca un om să poată verifica exhaustiv”, a declarat Wooldridge, adăugând că „bombele” erau computere mecanice rudimentare, cu cabluri, care căutau printre un număr enorm de alternative posibile pentru decriptarea mesajelor naziste.
Slăbiciunile codului Enigma și succesul lui Turing
Dr. Mustafa A Mustafa, lector superior în domeniul securităţii software la Universitatea din Manchester, a adăugat că succesul lui Turing şi al colegilor săi a fost faptul că Enigma avea o serie de puncte slabe.
„A fost un atac de forţă brută, încercând toate combinaţiile diferite. Dar cu aceste slăbiciuni ale Enigma, au reuşit să facă asta. Au reuşit să automatizeze acest proces suficient de rapid pentru a putea sparge codul”, a spus el.
Inteligenţa artificială, soluţia pentru spargerea rapidă a codului Enigma
Astăzi, însă, procesul ar fi mult mai puţin anevoios, nu în ultimul rând datorită unei tehnologii pe care Turing însuşi a iniţiat-o, IA.
„Ar fi simplu să recreăm logica bombelor într-un program convenţional”, a spus Wooldridge, menţionând că modelul AI ChatGPT a fost capabil să facă acest lucru. „Apoi, cu viteza calculatoarelor moderne, munca laborioasă a bombelor ar fi făcută în foarte scurt timp”.
Puterea calculatoarelor moderne, un avantaj semnificativ
Wooldridge a adăugat că o serie de tehnici statistice şi computaţionale moderne ar putea fi, de asemenea, implementate. „Iar puterea centrelor de date moderne este greu de imaginat”, a spus el, menţionând că puterea de calcul modernă l-ar fi uimit pe Turing. „Enigma nu ar fi fost nici pe departe un egal pentru acestea”, a spus el.
Un alt exemplu al utilizării AI pentru spargerea codului Enigma
Folosind o abordare uşor diferită – despre care Wooldridge a sugerat că ar putea fi mai lentă – cercetătorii au folosit anterior un sistem AI antrenat să recunoască limba germană folosind basmele lui Grimm, împreună cu 2.000 de servere virtuale, pentru a sparge un mesaj codat în 13 minute.
