Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a găzduit miercuri seara, evenimentul TUCN Racing Team White Night, unde echipa clujeană a dezvăluit vehiculul solar cu numărul 4, cel mai avansat prototip realizat până acum în România. Noul vehicul va participa la competiții internaționale în SUA și Belgia în 2025, scrie Cluj24.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În Aula Centenar au fost expuse pentru prima dată toate cele patru vehicule solare construite la UTCN începând din 2020, mașini care au reprezentat România în competiții internaționale de top.
Tehnologie de vârf și performanțe impresionante
Noul vehicul solar integrează cele mai avansate tehnologii disponibile în domeniul prototipurilor solare. Caroseria este construită din materiale compozite pe bază de fibră de carbon și Kevlar, într-o structură tip sandwich care oferă rigiditate ridicată și greutate redusă.
Greutatea vehiculului a fost redusă dramatic – de la aproximativ 150 de kilograme la doar 65 de kilograme, înainte de montarea bateriei. Mașina măsoară 5,8 metri în lungime și utilizează 6,1 metri pătrați de panouri solare de generația a opta, cu o putere maximă estimată de 1,3 kW în condiții ideale.
Energia este gestionată printr-o baterie de 3 kW, utilizată exclusiv ca buffer între panouri și motor. Vehiculul este proiectat să atingă o viteză de croazieră între 100 și 120 km/h, iar autonomia estimată într-o zi însorită este de aproximativ 500 de kilometri fără a consuma energia din baterie.
Materiale compozite și provocări financiare
Paul Bere, profesor la Departamentul Ingineria Fabricației, explică: „Încercăm să folosim materiale compozite polimerice armate cu fibre, în general fibre de carbon, fibre de sticlă sau fibre aramidice, în funcție de context și de piesele necesare care urmează să fie folosite în asamblarea mașinii. De exemplu, pentru partea electrică nu putem folosi fibre de carbon pentru că se conduce curentul electric foarte bine și atunci folosim fibre de sticlă.”
Profesorul subliniază avantajele acestor materiale: „Ele sunt mai ușoare de șapte ori decât oțelul, de trei ori aproximativ decât aliajele de aluminiu, iar rezistența mecanică este mult superioară… La ultimul prototip construit, de la circa 150 de kg am ajuns la undeva la 65 de kg.”
Însă materialele sunt extrem de costisitoare. „Panourile solare de generația a opta costă undeva la 60.000 €, motorul 30.000 €. Prețurile sunt foarte mari… Cel mai important lucru e să participăm la competițiile respective, nu neapărat să câștigăm, să îndrumăm studenții”, declară Paul Bere.
Patru vehicule, patru povești
Călin Neamțu, co-coordonator al proiectului, rezumă parcursul echipei: „Seara asta prezentăm patru mașini solare construite la UTCN. Pentru prima dată sunt funcționale toate cele patru. Noi lucrăm din 2020, am construit patru mașini.”
Vehiculele au participat deja la competiții internaționale majore: World Solar Challenge din Australia (2023) și cursa de 24 de ore din Belgia (2024).
Referitor la noul vehicul, Neamțu explică: „Avem voie să punem 6 m pătrați de panouri solare. De aceea mașina este un pic mai lungă, peste 5 metri, sperăm ca performanțele pe care le vom obține cu aceste celule fotovoltaice suplimentare să fie superioare competitorilor noștri.”
Munca intensă a studenților
Șuteu Sebastian, căpitan al echipei și student în anul II la UTCN, dezvăluie efortul din spatele proiectului: „Suntem prima echipă din România care facem acest lucru… vehiculele sunt puțina parte din povestea care ne-a consacrat, în spate sunt foarte multe ore de muncă și foarte multe peripeții.”
Ultimul vehicul a fost construit în timp record de o echipă de peste 30 de studenți. „Ultimul vehicul a durat undeva la trei luni de muncă intensivă, este un vehicul de tip prototip, dar funcționează pe drumuri publice. Vorbim despre tehnologii de fabricație avansate. Este făcut din fibră de carbon, un material care este folosit foarte des în industria Motorsport”, explică căpitanul echipei.
Construcția este realizată aproape integral de studenți, sub coordonarea tehnicienilor facultății, demonstrând că viitorul transportului sustenabil poate porni chiar dintr-un atelier universitar românesc, cu pasiune și determinare.
