Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a primit, în 2025, un total de 5.244 de reclamații din partea utilizatorilor finali, în creștere cu 27% față de anul anterior, potrivit datelor publicate vineri de instituție.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cele mai multe sesizări au fost transmise de consumatori, care au reprezentat 86% din total.
Aproape trei sferturi dintre reclamații (71%) au vizat serviciile de comunicații electronice, în timp ce 19% s-au referit la serviciile poștale. Restul sesizărilor au avut ca obiect serviciile digitale, inclusiv plângeri legate de conținut ilegal online.
Comunicații electronice: portarea numerelor, principala problemă
În cazul serviciilor de comunicații electronice, cel mai frecvent motiv de reclamație în 2025 a fost procesul de portare a numerelor de telefon, în special situațiile în care anularea portării nu a fost procesată corespunzător. Această categorie a generat 42% din totalul sesizărilor din domeniu.
Alte probleme semnalate de utilizatori au vizat modalitatea de încheiere a contractelor (12%), încetarea contractelor (10%), facturarea serviciilor (10%), gradul de acoperire cu servicii de telefonie și internet (7%) și dificultăți tehnice apărute pe parcursul derulării contractelor (6%).
Datele ANCOM arată că, în 2025, cele mai multe reclamații au provenit de la utilizatori ai serviciilor furnizate de Vodafone România S.A. (40% din total), urmați de clienții Orange România S.A. (25%), Digi România S.A. (20%) și Telekom Mobile Communications S.A. (7%).
Serviciile poștale: nelivrarea și pierderea coletelor, în topul sesizărilor
În sectorul serviciilor poștale, cele mai frecvente probleme raportate au fost nelivrarea trimiterilor (26%), condițiile de predare (15%), pierderea sau furtul trimiterilor poștale (14%), deteriorarea coletelor (13%) și nerespectarea termenelor de livrare (13%).
În funcție de furnizori, analiza ANCOM indică drept cei mai reclamați operatori Fan Courier Express SRL (49%), Cargus SRL (12%), Delivery Solutions SRL – Sameday (7%) și Compania Națională „Poșta Română” S.A. (7%).
Aproximativ 400 de sesizări privind serviciile digitale
Pe segmentul serviciilor digitale, ANCOM a înregistrat în 2025 aproximativ 400 de sesizări, inclusiv plângeri referitoare la conținut ilegal online. Dintre acestea, 177 de reclamații au fost formulate în baza art. 53 din Regulamentul privind serviciile digitale.
Cele mai frecvente aspecte semnalate au vizat nerespectarea condițiilor generale de utilizare ale platformelor online, restricțiile impuse utilizatorilor și funcționarea sistemelor interne de soluționare a plângerilor. În ceea ce privește conținutul ilegal, cele mai multe sesizări au fost legate de dezinformare în context electoral, discurs ilegal (defăimare, discriminare, instigare la ură sau violență) și fraude online.
Rolul ANCOM și al altor autorități
„În cazul comunicaţiilor electronice, ANCOM intervine atunci când furnizorii nu oferă serviciul de portabilitate a numerelor, nu respectă legislaţia din acest domeniu, nu includ informaţiile obligatorii în contracte, nu respectă condiţiile de încheiere a contractelor la distanţă sau nu respectă reglementările legate de furnizarea serviciilor de roaming”, precizează instituția.
ANCOM recomandă utilizatorilor să se adreseze mai întâi furnizorului de servicii, iar în situațiile ce țin de nerespectarea contractelor, consumatorii pot apela la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) sau la instanțele de judecată competente.
Pentru serviciile poștale, sesizările privind nerespectarea termenelor de livrare pot fi înaintate către ANPC. În cazuri precum pierderea, furtul sau deteriorarea trimiterilor, utilizatorii trebuie să parcurgă mai întâi procedura de reclamație la furnizorul poștal, urmând ca ANCOM să poată fi sesizată ulterior, în condițiile prevăzute de lege.
În ceea ce privește serviciile digitale, ANCOM poate verifica respectarea obligațiilor legale de către furnizorii de servicii intermediare stabiliți în România, fără a se pronunța asupra legalității conținutului publicat online, competență care revine altor autorități sau, în cazul platformelor foarte mari, este partajată cu Comisia Europeană.
