Prezentate ca o alternativă la verificarea conţinuturilor online (fact-checking), notele de context propuse de utilizatorii reţelei de socializare X par să fie ineficiente în lupta împotriva dezinformării pe internet, potrivit unui nou studiu american, informează AFP, citată de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Peste 90% din aceste note de context nu sunt publicate, de fapt, niciodată pe X, indică o anchetă publicată miercuri de ONG-ul american Digital Democracy Institute of the Americas (DDIA). Această constatare riscă să relanseze criticile privind retragerea mai multor reţele de socializare din activităţile de moderare şi verificare a conţinuturilor, aşa cum a anunţat Meta în luna ianuarie.
Cum funcţionează sistemul de notare pe X
Pe X (fostul Twitter), utilizatorii pot de mai mulţi ani să propună, sub un mesaj deja publicat, un anumit comentariu – numit „notă comunitară” -, pentru a adăuga context sau pentru a semnala o eroare factuală.
Utilizatorilor le revine apoi, printr-un sistem de votare, sarcina de a spune dacă ei consideră acel comentariu ca fiind util sau nu. Dacă un număr suficient de persoane votează în favoarea sa, atunci nota devine vizibilă pentru toţi internauţii, sub mesajul original.
Analizând 1,76 milioane de astfel de note de context propuse între ianuarie 2021 şi martie 2025, DDIA a ajuns la concluzia că „vasta majoritate a notelor propuse – reprezentând peste 90% – nu ajung niciodată la public”.
Publicare lentă și lipsa consensului
„Pentru un sistem ce a fost promovat ca fiind rapid, uşor de înţeles şi transparent, aceste cifre ar trebui să stârnească îngrijorări grave”, a subliniat ONG-ul american în studiul său.
În 2023, 9,5% din notele propuse în engleză au fost publicate, comparativ cu doar 4,9% în prima parte a anului 2025, potrivit acestei organizaţii non-profit. Dinamica este însă inversă pentru notele în spaniolă (3,6% în 2023, 7,1% în 2025).
O mare parte din notele care rămân nepublicate ajung în această situaţie din cauza lipsei de consens în timpul etapei de votare, în timp ce altele nu sunt nici măcar propuse pentru votare, au explicat autorii studiului.
Creşterea numărului de note pare să provoace „un blocaj” în vizibilitatea acestora, „în special în limba engleză”, subliniază ancheta, estimând că „multe note rămân pierdute în uitare, invizibile şi neevaluate” de ceilalţi utilizatori.
Anchetatorii de la DDIA au arătat astfel că cel mai mare furnizor de note în engleză nu este o fiinţă umană, ci un robot cibernetic conceput pentru a semnala înşelătoriile ce vizează criptomonedele şi care a propus peste 43.000 de note între 2021 şi martie 2025. Doar 3,1% din notele sale au fost publicate.
Cu toate acestea, studiul a constatat că timpul necesar pentru ca o notă să fie publicată online s-a îmbunătăţit, scăzând de la o medie de peste 100 de zile în 2022 la 14 zile în 2025.
TikTok, Meta și provocarea moderării
Aceste „note comunitare”, lansate de X în timpul mandatului directoarei Linda Yaccarino, care a demisionat miercuri, sunt de acum avute în vedere de concurenţii TikTok şi Meta.
Patronul Meta, Mark Zuckerberg, a anunţat în ianuarie 2025 că va pune capăt programului său de verificare a conţinuturilor de către jurnalişti din Statele Unite, asimilând această practică cu „cenzura” şi reluând astfel termenii folosiţi de Partidul Republican aflat la putere.
Volumul conţinuturilor nocive, inclusiv al celor care incită la ură, a crescut de atunci pe platformele grupului Meta (Facebook, Instagram, Threads) în Statele Unite, potrivit unei anchete publicate în iunie de organizaţii de apărare a drepturilor digitale şi a drepturilor omului, printre care se numără UltraViolet, GLAAD şi All Out.
Uniunea Europeană, care a adoptat o lege ce vizează reducerea conţinuturilor ilegale şi a dezinformării pe internet (DSA), ar putea fi nevoită în curând să ia o decizie cu privire la obligaţiile precise care le revin reţelelor de socializare pe această temă.
AFP participă în peste 26 de limbi la un program de verificare a faptelor dezvoltat de Facebook, care plăteşte mai mult de 80 de instituţii media din întreaga lume.
