Ar trebui sau nu interzise reţelele de socializare pentru copii şi adolescenţi? Deciziile adoptate recent în Australia şi iniţiativele similare aflate în discuţie în Franţa şi Regatul Unit alimentează o dezbatere intensă în rândul cercetătorilor. Unii specialişti consideră aceste măsuri indispensabile în faţa unei ameninţări majore la adresa sănătăţii mintale a tinerilor, în timp ce alţii pledează pentru soluţii mai echilibrate, relatează AFP.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Limitarea accesului adolescenţilor la reţelele de socializare este un pariu care merită încercat”, a declarat pentru AFP cercetătorul australian Michael Noetel. Australia a mers deja în această direcţie: din decembrie, persoanele sub 16 ani nu mai pot utiliza principalele platforme sociale – precum Facebook, TikTok sau Instagram – dar nici alte servicii online comunitare, inclusiv YouTube sau Reddit.
Un pariu care merită încercat
Şi Franţa analizează introducerea unor restricţii pentru utilizatorii sub 15 ani, mai multe proiecte legislative urmând să fie prezentate în perioada următoare, inclusiv unul susţinut de preşedintele Emmanuel Macron. Iniţiativele sunt motivate de riscurile asociate reţelelor de socializare: hărţuirea online, algoritmii care favorizează comparaţia permanentă, precum şi expunerea la conţinut violent sau sexual.
Tema a fost intens dezbătută şi în mediul academic. Un rol important l-a jucat cartea „The Anxious Generation”, semnată de psihologul american Jonathan Haidt şi publicată în 2024, care a avut un impact considerabil inclusiv la nivel politic. Volumul susţine că smartphone-urile şi reţelele de socializare reprezintă principala cauză a deteriorării sănătăţii mintale a tinerilor începând cu anii 2000.
Influenţa autorului este ilustrată de faptul că ideile sale au fost invocate de oficiali australieni şi că Haidt a fost primit, în primăvara anului 2025, de preşedintele francez Emmanuel Macron. De asemenea, el a fost invitat la discuţii cu reprezentanţi ai guvernului britanic, potrivit publicaţiei The Guardian.
Cartea sa nu a fost însă lipsită de controverse. La scurt timp după apariţie, revista Nature a publicat o analiză critică semnată de psiholoaga Candice Odgers, care a calificat teza drept simplistă şi a reproşat ignorarea unor factori socio-economici ce contribuie la starea de fragilitate a tinerilor.
O stare emoţională precară poate favoriza un consum crescut de conţinut digital
La doi ani distanţă, există un acord larg privind caracterul nociv al reţelelor de socializare, mai ales în cazul fetelor, însă amploarea exactă a fenomenului rămâne disputată. În Franţa, Agenţia Naţională pentru Securitate Sanitară (ANSES) a concluzionat în ianuarie, pe baza literaturii ştiinţifice disponibile, că reţelele sociale au numeroase efecte negative asupra adolescenţilor, fără a reprezenta însă singura cauză a problemelor de sănătate mintală.
Michael Noetel consideră că, în pofida unor afirmaţii prea categorice, Jonathan Haidt „a atras atenţia asupra unei probleme reale”, reproşând criticilor că cer dovezi imposibil de obţinut. El a coordonat un amplu studiu publicat în 2025 în Psychological Bulletin, care a analizat aproximativ 100 de cercetări internaţionale privind legătura dintre timpul petrecut în faţa ecranelor şi tulburările psihologice şi emoţionale la copii şi adolescenţi.
Rezultatele indică existenţa unui cerc vicios: utilizarea excesivă a ecranelor, în special pentru reţele sociale şi jocuri video, poate avea efecte negative, dar, în acelaşi timp, o stare emoţională precară poate favoriza un consum crescut de conţinut digital.
Restricţiile excesive pot fi la fel de problematice ca utilizarea excesivă
Alţi cercetători privesc însă cu rezervă ideea unei interdicţii generale. „Restricţiile excesive pot fi la fel de problematice ca utilizarea excesivă, iar impactul diferă în funcţie de vârstă şi de sex”, a declarat pentru AFP cercetătorul australian Ben Singh. Într-un studiu recent publicat în JAMA Pediatrics, realizat pe un eşantion de aproximativ 100.000 de tineri australieni, Singh arată că atât utilizarea intensă a reţelelor sociale, cât şi abstinenţa totală pot fi asociate cu o stare mentală precară.
Potrivit ipotezei avansate de cercetători, reţelele de socializare pot avea şi un rol pozitiv, facilitând socializarea şi reducând izolarea, efect care pare mai pronunţat în rândul băieţilor.
O interdicţie generalizată ar putea fi uşor ocolită de adolescenţi
Scepticismul faţă de o interdicţie totală este împărtăşit şi de specialişti care avertizează de ani de zile asupra pericolelor ecranelor, precum psihiatrul francez Serge Tisseron. Deşi descrie reţelele de socializare drept „extrem de toxice” şi susţine o reglementare mai strictă, acesta avertizează că o interdicţie generalizată ar putea fi uşor ocolită de adolescenţi, transferând întreaga responsabilitate de pe umerii părinţilor şi lăsând nerezolvată problema educaţiei digitale.
„Dezbaterea s-a polarizat excesiv în ultimii ani, între interdicţia totală şi lipsa oricărei intervenţii”, a subliniat Tisseron, remarcând un paradox: „Este exact logica reţelelor de socializare – ori eşti complet pentru, ori complet împotrivă”.
