China a accelerat în ultimii ani extinderea prezenței sale științifice în Antarctica, fapt care a culminat cu deschiderea, anul trecut, a celei de-a cincea stații de cercetare de pe continentul sudic. Numită Qinling, stația se află pe Insula Inexpressible, în Golful Terra Nova, și este prima facilitate chineză din partea sudică a Antarcticii, anunță Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Noua bază este văzută ca o platformă esențială pentru studii de mediu, geofizică, biodiversitate marină și schimbări climatice, într-un moment în care Statele Unite, liderul tradițional în cercetarea polară, propune reduceri semnificative de buget în acest domeniu.
„Qinling este excelent poziționată pentru a răspunde marilor provocări științifice ale momentului”, afirmă Christina Hulbe, geofizician la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă. Printre obiectivele majore se numără înțelegerea formării apelor de fund antarctice, un element crucial pentru reglarea climei globale prin stocarea de căldură și carbon în oceane.
În timp ce Beijingul investește, Washingtonul taie fonduri
În timp ce China construiește noi stații și spărgătoare de gheață, și pregătește deja o a șasea bază pentru 2027, guvernul american, sub administrația Trump, a propus reducerea drastică a finanțării pentru cercetările polare… de la 86 de milioane de dolari la doar 25 de milioane. Infrastructura specifică Antarcticii ar urma, la rândul ei, să piardă 60% din bugetul anual.
Această mișcare a stârnit îngrijorare în rândul comunității științifice. „Există riscul pierderii unor serii esențiale de date climatice continue, cum sunt cele ale Centrului Național pentru Date despre Zăpadă și Gheață din SUA”, avertizează climatologul Deniz Bozkurt, de la Universitatea din Valparaíso, Chile.
La rândul său, Kim Yeadong, președintele Comitetului Național Coreean pentru Cercetare Polară, consideră că „dacă SUA se retrage, altcineva trebuie să continue acest efort important”. Iar acel „altcineva” pare să fie tot mai mult China.
O misiune globală, cu date locale
Cercetătorii subliniază că succesul științific al stației Qinling nu depinde doar de capacitatea sa tehnică, ci și de deschiderea Beijingului în partajarea datelor. Daniel Kammen, expert în energie la Universitatea din California, Berkeley, spune că „distribuirea în timp real a datelor este esențială pentru a înțelege schimbările și a putea reacționa”.
China a început să contribuie la rețelele internaționale de date, dar transparența și ritmul publicării variază. De exemplu, datele expediției antarctice din 2021–2022 au fost publicate abia în aprilie 2025, iar accesul la ele se face doar prin cerere oficială.
Cercetare verde în cel mai rece punct al planetei
Pe lângă ambiția științifică, China își promovează și tehnologia ecologică. Stația Qinling a fost dotată în 2025 cu un sistem de energie curată: panouri solare, turbine eoliene, baterii și stocare pe bază de hidrogen, capabile să acopere peste jumătate din consumul energetic. „Alte stații ar trebui să se inspire din ce face China aici”, spune Kammen.
