Digitalizarea în România este apreciată și implementată parțial, însă rămâne limitată de deficite de capital uman, strategii fragmentate și o integrare instituțională insuficientă, arată IMM Digital Index, lansat marți de organizația patronală IMM România.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Studiul se bazează pe date colectate de la 1.464 de IMM-uri și 73 de stakeholderi – inclusiv universități, hub-uri de inovare, clustere și companii din domeniul digital – și include analize realizate cu sprijinul inteligenței artificiale.
Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, cercetarea este rezultatul unui demers început în urmă cu peste șapte ani, în cadrul inițiativei „România Tech Nation”, axată pe transformarea digitală a economiei, scrie Agerpres.
România dispune, în prezent, de premise favorabile pentru digitalizare, potrivit datelor prezentate: aproximativ 221.000 de specialiști IT activi, circa 10.000 de absolvenți anual în domeniu, o rată de acces la internet de 90% și una dintre cele mai ridicate viteze medii ale conexiunilor la nivel global. Sectorul IT contribuie cu aproximativ 7% la PIB, depășind agricultura și industria auto, iar salariul mediu din domeniu este dublu față de media economiei.
Cu toate acestea, raportul arată că majoritatea companiilor, în special IMM-urile, au atins doar un nivel de digitalizare de bază, concentrat pe prezență online, rețele sociale sau soluții de contabilitate digitală. Integrarea avansată a tehnologiilor, utilizarea datelor în luarea deciziilor, automatizarea complexă sau adoptarea inteligenței artificiale la scară largă rămân limitate, ceea ce evidențiază un decalaj între accesul la tehnologie și maturitatea digitală.
Analiza indică faptul că principalele obstacole în calea digitalizării nu sunt infrastructura sau conectivitatea, ci lipsa competențelor digitale, strategiile neclare, timpul insuficient pentru formare și rezistența la schimbare. Antreprenorii evaluează dificultatea de a găsi angajați cu competențe digitale la 6,4 din 10, în condițiile în care investițiile în resurse umane reprezintă, în medie, aproximativ 3% din cifra de afaceri anuală.
Deși digitalizarea este percepută în mod covârșitor ca un factor pozitiv, cu impact asupra productivității, flexibilității și eficienței operaționale, efectele sunt inegale. Un număr redus de companii raportează rezultate transformatoare, în timp ce majoritatea înregistrează doar beneficii moderate, ceea ce sugerează că inițiativele fragmentate limitează randamentele investițiilor digitale.
Studiul mai arată că IMM-urile investesc modest în cercetare și dezvoltare – în medie sub 3% din cifra de afaceri – și sunt slab implicate în proiecte digitale structurate sau în colaborări cu mediul academic. În paralel, interacțiunea cu platformele digitale publice este frecventă, însă experiența generală este evaluată la doar 5,54 din 10, din cauza problemelor de utilizabilitate, interoperabilitate și stabilitate tehnică.
Potrivit concluziilor IMM Digital Index, accelerarea convergenței digitale a României va necesita mutarea accentului de la achiziția de tehnologie către competențe, coordonare, interoperabilitate și guvernanță pe termen lung, cu IMM-urile plasate în centrul politicilor digitale.
