Parada militară de la Beijing din 3 septembrie a lăsat puține locuri pentru dubii. China nu mai este doar o putere care copiază tehnologiile Occidentului, ci a devenit un lider al inovației militare, informează Foreign Policy.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Evenimentul, organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la „războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze și războiul antifascist mondial”, a fost conceput ca o demonstrație de forță și o privire spre viitorul armatei chineze.
În fața spectatorilor, regimul de la Beijing a scos la lumină echipamente până acum ținute la secret: avioane destinate noii generații de portavioane, între care se pregătește unul nuclear, de talia celor americane, patru tipuri de drone „loyal wingman” capabile să zboare în formație cu avioane pilotate, sisteme de rachete anti-navă și de atac la sol, dar și un submarin fără echipaj.
Un centru de comandă militar de zece ori mai mare decât Pentagonul
Parada a completat o serie de dezvăluiri care au alimentat îngrijorările strategilor occidentali. În ultimele luni, China a testat două noi avioane de luptă stealth, a construit barje speciale pentru debarcarea blindatelor, potențial utile într-o invazie a Taiwanului, a ridicat un centru de comandă militar de zece ori mai mare decât Pentagonul și și-a testat echipamentele prin intermediul Pakistanului în confruntările aeriene cu India.
Ambiția Beijingului este clară. Să dețină o industrie militară complet autohtonă și o armată „de prim rang mondial” până la jumătatea secolului. Dincolo de corupția și disfuncțiile interne care încă macină Armata Populară de Eliberare, transformarea tehnologică este fulminantă. Începând cu anii ’90, China a derulat, probabil, cea mai rapidă modernizare militară de după Al Doilea Război Mondial.
Întrebarea care domină acum cancelariile occidentale este ce intenționează Beijingul să facă cu această putere
Deși unii analiști se tem de o rivalitate globală directă cu Statele Unite, majoritatea noilor echipamente par calibrate mai degrabă pentru Asia. China nu și-a extins rețeaua de baze externe dincolo de Djibouti, nu dispune încă de bombardiere intercontinentale și nu are alianțe globale similare celor americane. Însă în vecinătate, mai ales în jurul Taiwanului, balanța militară se înclină vizibil în favoarea sa.
Un studiu recent din International Security estimează că, într-un scenariu de conflict, China ar putea distruge aproape jumătate din avioanele americane bazate în Japonia și Guam în prima lună, doar prin tiruri masive de rachete.
Concluzia cercetătorilor? Statele Unite ar trebui să își regândească fundamental strategia, și să treacă de la ideea de dominație militară la un rol mai degrabă de „sprijin” în regiune.
Un lucru este însă cert. În timp ce Washingtonul se confruntă cu propriile limite, Beijingul marchează puncte decisive. Parada de la Beijing a fost mai mult decât o sărbătoare, a fost o declarație de putere, care arată că noul echilibru militar în Asia s-a conturat deja.
