Piețele financiare globale intră în 2026 pe fondul unui optimism puternic legat de inteligența artificială (AI), însă investitorii avertizează că acest entuziasm ar putea masca un risc major: revenirea presiunilor inflaționiste, generate inclusiv de amploarea fără precedent a investițiilor în tehnologie.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit unei analize publicate de Reuters, inflația determinată de boom-ul AI este „puternic subestimată” de piețe și ar putea forța băncile centrale să își schimbe rapid direcția de politică monetară.
Performanța burselor în 2025
În 2025, bursele americane au înregistrat creșteri de două cifre și au atins maxime istorice, impulsionate de performanța marilor companii de tehnologie și de așteptările privind relaxarea politicii monetare. Șapte grupuri tehnologice au generat aproximativ jumătate din câștigurile totale ale pieței, în timp ce acțiunile europene și asiatice au urmat același trend ascendent. În paralel, piața obligațiunilor a beneficiat de temperarea inflației, investitorii în titluri de stat americane având cel mai bun an din ultimii cinci.
Cu toate acestea, inflația rămâne peste ținta de 2% a Rezervei Federale, iar perspectivele pentru 2026 indică noi surse de presiune. Stimulentele guvernamentale din SUA, Europa și Japonia, combinate cu investițiile masive în AI, sunt așteptate să susțină creșterea economică globală, dar și să reaprindă inflația.
Riscul înăspririi politicii monetare
„Ai nevoie de un ac care să spargă bula, iar acesta va veni probabil prin înăsprirea politicii monetare”, a declarat Trevor Greetham, șeful departamentului multi-asset la Royal London Asset Management. El a subliniat că, deși încă menține expunerea pe marile acțiuni din tehnologie, nu ar fi surprins să vadă inflația accelerând la nivel global până la finalul lui 2026.
Un element central al acestui risc este cursa investițională dusă de giganții tehnologici pentru extinderea infrastructurii AI. Companii precum Microsoft, Meta și Alphabet investesc sume de ordinul trilioanelor de dolari în centre de date, proiecte extrem de intensive din punct de vedere energetic și dependent de cipuri avansate. Analiștii avertizează că această cerere masivă pune presiune atât pe lanțurile de aprovizionare, cât și pe prețurile la energie.
„Costurile cresc, nu scad, în prognoza noastră, deoarece există inflație atât la nivelul cipurilor, cât și al energiei”, a spus Andrew Sheets, strateg la Morgan Stanley. El estimează că inflația prețurilor de consum din SUA va rămâne peste ținta Rezervei Federale până cel puțin la finalul lui 2027, parțial din cauza investițiilor masive în AI.
Ajustarea așteptărilor pe piețe
În acest context, mai mulți administratori de active avertizează că piețele ar putea fi nevoite să își ajusteze rapid așteptările. Fabio Bassi, șeful strategiei cross-asset la J.P. Morgan, consideră că îmbunătățirea pieței muncii din SUA, cheltuielile de stimulare și reducerile de dobândă deja operate vor menține inflația peste țintă, indiferent de evoluția prețurilor la cipuri.
Aviva Investors a atras atenția, în perspectiva sa pentru 2026, că un risc-cheie pentru piețe ar putea veni din partea băncilor centrale, care ar putea opri ciclurile de relaxare monetară sau chiar reveni la majorări de dobândă, pe măsură ce presiunile inflaționiste se acumulează din cauza investițiilor în AI și a cheltuielilor publice din Europa și Japonia.
„Ceea ce ne ține treji noaptea este faptul că riscul inflației a revenit”, a declarat Julius Bendikas, șeful departamentului de economie și alocare dinamică a activelor pentru Europa la Mercer. El a precizat că, deși nu anticipează încă o corecție majoră a piețelor de acțiuni, reduce expunerea pe piețele de datorie, considerate vulnerabile la un șoc inflaționist.
Semne de tensiune pe piețe
Semnele de tensiune au început deja să apară. Acțiunile unor companii din tehnologie au reacționat negativ la creșterea cheltuielilor și la avertismentele privind comprimarea marjelor. În același timp, producători din industria hardware semnalează scumpiri ale componentelor-cheie, în special ale cipurilor de memorie, pe fondul cererii ridicate din partea centrelor de date.
Potrivit estimărilor Deutsche Bank, investițiile globale în centre de date pentru AI ar putea ajunge la 4 trilioane de dolari până în 2030. Ritmul rapid al acestor proiecte riscă să creeze blocaje de ofertă în sectoare critice, precum semiconductori și energie electrică, amplificând presiunile asupra prețurilor.
În acest context, unii investitori își ajustează deja strategiile. „Inflația este factorul care ar putea începe să sperie investitorii și să provoace primele fisuri în piețe”, a spus Kevin Thozet, membru al comitetului de investiții al Carmignac. El a explicat că a crescut expunerea pe titluri de stat americane protejate împotriva inflației, anticipând că riscul unor majorări de dobândă va afecta evaluările marilor companii AI.
În ansamblu, analiza Reuters arată că boom-ul inteligenței artificiale, deși rămâne un motor important de creștere economică, aduce cu sine riscuri structurale semnificative. Pe măsură ce investițiile cresc, iar costurile cu energia și tehnologia se acumulează, inflația ar putea deveni principalul factor care va testa reziliența piețelor financiare în 2026 și în anii următori.
