Lumea digitală a fost zguduită de o nouă actualizare Google Core, un eveniment care, deși reprezintă o parte a ciclului periodic al gigantului tech, a generat un val de incertitudine și pierderi semnificative de trafic pentru numeroase publicații online. Această actualizare nu a fost doar o ajustare minoră ci, prin efectele majore pe care le-a avut și le are în continuare, pare o redefinire substanțială a modului în care Google percepe și clasifică conținutul de pe internet.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Valul de șoc a fost declanșat de actualizarea Google Core din iunie-iulie 2025. Această revizuire majoră a algoritmului de căutare a avut un impact devastator asupra vizibilității multor site-uri, în special a celor de știri.
Cele mai multe publicații au raportat pierderi de trafic organic de cel puțin 50% în doar două săptămâni, cu unele cazuri extreme depășind chiar și 85%. Editorii de știri au fost printre cei mai loviți, ceea ce a generat un sentiment de incertitudine cu privire la viitoarea lor poziție în rezultatele căutărilor. Este evident că această actualizare a modificat profund modul în care Google evaluează și prioritizează conținutul, fapt care lasă mulți actori din piață să caute răspunsuri și soluții.
Ce reprezintă o Actualizare Google Core?
O Actualizare Google Core este o modificare amplă a algoritmului de bază al motorului de căutare. Spre deosebire de actualizările mai mici și mai frecvente care vizează aspecte specifice (cum ar fi spam-ul sau erorile tehnice), o actualizare Core este menită să îmbunătățească relevanța generală a rezultatelor căutării, calitatea și experiența utilizatorilor pe termen lung.
Google nu oferă detalii specifice despre ce anume modifică, iar asta este deja o practică binecunoscută a gigantului tech. Dar subliniază că aceste actualizări nu vizează site-uri individuale ci, mai degrabă, reevaluează modul în care sistemele sale analizează conținutul în general. Atunci când un site înregistrează o scădere de trafic după o astfel de actualizare, Google sugerează, aproape de fiecare dată, că este necesară o reevaluare a calității generale a conținutului, nu o „reparație” a unei anumite probleme tehnice.
Actualizarea Google Core din iunie 2025, un cutremur în peisajul digital
Actualizarea Google Core din iunie 2025 s-a distins prin amploarea și severitatea impactului său asupra publicațiilor online la nivel global. Datele preliminare și rapoartele din industrie au arătat pierderi masive de trafic.
Numeroase publicații de știri și site-uri de conținut au înregistrat scăderi de trafic organic cuprinse între 20% și 50%, în decurs de doar câteva săptămâni de la lansarea actualizării. Există chiar și rapoarte despre site-uri care au pierdut până la 80-85% din vizualizările organice, ceea ce deja pune sub semnul întrebării viabilitatea afacerilor lor digitale și viitorul lor pe piață.
Deși impactul a fost resimțit în aproape toate nișele, publicațiile de știri online par să fi fost cele mai vulnerabile. Acest lucru sugerează că actualizarea ar fi putut reevalua modul în care Google percepe autoritatea, credibilitatea și experiența online.
De ce au scăzut pozițiile în rezultate, deși site-urile nu au suferit modificări?
Agențiile de marketing digital specializate în tehniciile SEO, așa cum este CoalitionTechnologies, speculează că actualizarea din iunie 2025 a pus un accent mai mare pe conceptul de E-E-A-T (Experience, Expertise, Authoritativeness, Trustworthiness – Experiență, Expertiză, Autoritate, Încredere). Conținutul de înaltă calitate, scris de experți recunoscuți, susținut de surse credibile și prezentat într-o manieră ușor de înțeles și de încredere, pare să fi fost favorizat.
Ce înseamnă asta? Astfel de actualizări nu țin cont doar de ceea ce faci tu. Țin cont și de cum se prezintă ceilalți. Să ne imaginăm un pachet de cărți de joc amestecat. Chiar dacă tu ai aceeași carte ca și înainte, poziția ei în ordine s-ar putea să fi fost modificată. Google a reordonat prioritățile legate de semnalele de calitate și autoritate a conținutului, în toate industriile. Nu este întotdeauna vorba despre ce e greșit la tine, uneori e vorba despre ce fac alții mai bine. Ceea ce, cu tot respectul pentru Google, înseamnă o lovitură puternică dat site-urilor mai mici, și o favorizare a celor mari.
Dar până la explicațiile sumare și incomplete date de Google și până la speculațiile experților SEO, rămâne ceea ce a fost vizibil. Scăderi semnificative de trafic, dublate de o indexare cel puțin bizară în Google Discover (uneori o eliminare totală a unor publicații din Google Discover), una dintre principalele surse de vizitatori pentru cele mai multe publicații.
De asemenea, funcționalitățile Google News au început să afișeze știri vechi (uneori vechi și de două săptămâni), fapt ce a blocat accesul la informații actualizate în timp real. În plus, vorbim de oscilații haotice (unele site-uri și-au revenit după o săptămână sau două, după ce au înregistrat oscilații majore și aparent, lipsite de orice logică, în timp ce altele nu au mai făcut-o). Ceea ce nu corespunde întru totul cu explicațiile SEO de mai devreme.
Reacția industriei a fost una de panică și confuzie, mulți editori și specialiști SEO căutând cu disperare soluții. Google, conform practicii sale obișnuite, a reiterat că nu există o „reparație rapidă” pentru o actualizare Core. Sfatul rămâne același ca de fiecare dată… „concentrați-vă pe crearea celui mai bun conținut posibil pentru utilizatorii dumneavoastră”. Asta până când Google va decide că vrea altceva.
Actualizarea Core s-a încheiat, conform datelor oferite de Google, la data de 17 iulie. Confuzia și incertitudinea rămân însă, atâta vreme cât Google lasă mai toate publicațiile să bâjbâie după soluții.
Cum a fost afectată piața online din România și afară
Efectele acestor schimbări din grila algoritmilor Google, deși nu sunt primele și nici ultimele, au fost mai degrabă unele haotice. Site-uri precum Libertatea, Digi24, Adevărul. Știripesurse, Gândul sau Capital și-a văzut traficul redus cu cel puțin 50% în doar câteva zile, nota Paginidemedia. În același timp, publicații online ca HotNews, G4Media, Golazo, Antena 3, Edupedu sau Euronews au cunoscut o creștere bruscă.
Deloc străine de acest fenomen, publicații de prestigiu la nivel internațional au avut de asemenea oscilații drastice de audiență. Ca un exemplu, publicații ca The Verge sau Tech Crunch au avut scăderi de peste 25% ale traficului organic în aceeași perioadă.
Iar trendul nici măcar nu este unul nou. Potrivit firmei de analiză Similarweb, citată de WallStreetJournal, traficul organic din căutări către site-uri ca HuffPost a scăzut cu peste 50% în ultimii trei ani, iar Washington Post a înregistrat un declin aproape similar. Business Insider a raportat o reducere cu 55% a traficului din căutări între aprilie 2022 și aprilie 2025, o prăbușire care a dus recent la concedierea a 21% din personal, potrivit unui anunț al CEO-ului Barbara Peng. Și sunt doar câteva dintre exemple.
„Traficul din Google va ajunge la zero”
Fenomenul nu este deloc accidental. Începând cu 2024, Google a introdus AI Overviews, un sistem care oferă răspunsuri sintetizate în partea de sus a paginii de rezultate, ceea ce reduce considerabil nevoia de a mai da click pe surse externe . În iunie 2025, lansarea în SUA a modului AI Mode, o interfață similară cu ChatGPT, a intensificat presiunea asupra presei. Modelul oferă răspunsuri directe, cu mult mai puține linkuri decât un motor de căutare tradițional.
„Google nu mai este un motor de căutare, ci un motor de răspuns”, a declarat Nicholas Thompson, CEO-ul publicației The Atlantic, citat de WallStreetJournal. Acesta le-a spus angajaților la o întâlnire internă că trebuie să pornească de la ipoteza că „traficul din Google va ajunge la zero”.
„Din păcate, traficul nostru (și al altor publicații) va continua să scadă vertiginos, deoarece nu numai Google, ci aproape toate companiile AI de pe piață folosesc inteligența artificială pentru a oferi răspunsuri bazate pe conținutul publicațiilor și creatorilor”, subliniază Digital Citizen, într-o amplă analiză a cauzelor care au generat căderea de trafic din ultima perioadă.
Agenții AI preiau informații de la jurnaliști, fără a oferi nimic în schimb
În paralel, tot mai multe redacții se confruntă cu problema folosirii neautorizate a conținutului lor pentru antrenarea modelelor de limbaj. Practic, agenții AI preiau informații de la jurnaliști, fără a oferi nimic în schimb, de cele mai multe ori nici măcar o recunoaștere a muncii acestora. New York Times a dat în judecată OpenAI și Microsoft pentru încălcarea drepturilor de autor, dar a semnat recent și un acord de licențiere cu Amazon. News Corp, compania-mamă a Wall Street Journal, are un parteneriat comercial cu OpenAI, dar a deschis o acțiune legală împotriva startupului Perplexity.
Prin prisma acestor mișcări de pe piața media internațională, și pentru a fi în ton cu speculațiile SEO de mai devreme, putem spune că, foarte plauzibil, Google încearcă să favorizeze acele publicații care îi oferă informații pentru a-și „hrăni” modelele AI. Pe scurt, AI-ul nu este o unealtă pusă la dispoziție de marile corporații, așa cum s-a tot spus în ultimii ani, este un scop.
Iar acțiunile politice din ultima perioadă par să întărească o astfel de imagine. Recent, două cazuri de copyright din SUA au fost decise în favoarea Meta și Anthropic, care au argumentat că antrenarea modelelor cu materiale de pe web echivalează cu utilizare echitabilă („fair use”). Donald Trump susține argumentul marilor corporațiii AI cum că este necesar să se dezvolte tehnologia înaintea Chinei. Atunci când șefa Office for Copyright a spus că nu e întotdeauna legal să folosești material protejat pentru antrenarea AI, Donald Trump a demis-o.
În cel mai recent caz, Meta Platforms a anunţat că nu va semna noul cod de bune practici pentru inteligență artificială propus de Uniunea Europeană, acuzând Bruxellesul de o abordare excesivă care ar putea frâna dezvoltarea companiilor din domeniu AI.
În tot acest timp, pentru Google, problema nu există. Robby Stein, vicepreședinte (VP of Product) pentru Google Search, spune că ei nu au observat o scădere dramatică a clickurilor externe, dar refuză să ofere cifre publice. Potrivit oficialului Google, există și alte cauze pentru scăderea vizitelor… poate oamenii stau mai mult pe rețele sociale sau ascultă podcasturi.
Ce soluții există? Publicațiile încearcă să se reinventeze
Până acum, echilibrul economic al webului era simplu. Site-urile produceau conținut, Google le trimitea trafic, iar acestea îl monetizau prin reclame sau abonamente. Cu AI în prim plan, acest model se fracturează. Chatboturile sunt antrenate pe conținutul site-urilor, dar nu întotdeauna le menționează sau le recompensează.
Problema mai mare este că majoritatea domeniilor de pe internet sunt prea mici ca să negocieze cu giganții tech sau să îi dea în judecată. Conținutul lor e esențial, dar fiecare în parte este dispensabil.
Startup-uri precum Tollbit sau ProRata au propus un nou tip de infrastructură, micro-plăți automate pentru accesul AI-urilor la conținutul site-urilor, în funcție de valoarea și unicitatea acestuia. E un început, dar departe de o soluție cu aplicabilitate globală.
Dacă în România încă se analizează impactul ultimelor schimbări, jurnaliștii din afară planifică deja un viitor cu „Google zero”, folosind newslettere și aplicații pentru a ajunge la cititorii care nu mai vin prin căutare, ci mutând conținut sub paywall sau spre evenimente live, anunță TheEconomist.
Conținutul audio și video este, cel puțin pentru moment, mai dificil de sintetizat legal și tehnic de către motoarele AI decât conținutul scris. De aceea, multe publicații din afară iau în serios ideea de a investi cât mai mult în acest tip de conținut, în detrimentul celui tradițional, tocmai pentru a evita motoarele de căutare și toanele nesfârșite ale Google.
Semnalul fusese dat de mai multă vreme, dar nimeni nu pare să fi reacționat în România. De fapt, pentru presa românească, provocarea este una dublă. În afară de impactul AI, editorii se confruntă și cu o piață mică, bugete restrânse și o dependență ridicată de platformele globale. Iar dacă tendința actuală continuă, riscul este unul uriaș. Practic, în lipsa unei reinventări, o parte semnificativă a jurnalismului online din România riscă să devină nesustenabil în viitorul foarte apropiat.
