Relația dintre oameni și inteligența artificială devine tot mai nuanțată. Nu mai vorbim doar despre entuziasm sau teamă, ci despre un echilibru fragil între utilitate și îngrijorare. Un studiu amplu realizat de Anthropic, pe un eșantion de peste 80.000 de persoane din 159 de țări, surprinde exact această dualitate.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
De altfel, cercetătorii descriu fenomenul printr-o formulare sugestivă: „problema luminii și umbrei”. Cu alte cuvinte, aceleași lucruri pentru care oamenii apreciază AI sunt și cele care îi neliniștesc cel mai mult.
Pe de o parte, inteligența artificială este deja percepută ca un sprijin real în viața de zi cu zi. Utilizatorii spun că îi ajută să economisească timp, să reducă volumul de muncă și chiar să devină mai productivi. În unele cazuri, rolul AI depășește zona practică.
Există respondenți care povestesc că au apelat la astfel de sisteme pentru a face față unor pierderi personale sau unor momente dificile. Alții spun că AI le-a facilitat comunicarea – inclusiv în cazul persoanelor cu dizabilități. Nu în ultimul rând, tehnologia este folosită pentru gestionarea stresului sau în contexte extreme, inclusiv situații legate de război.
În mediul profesional, lucrurile sunt și mai clare. AI este utilizată în principal pentru automatizarea sarcinilor repetitive, iar timpul câștigat ajunge, spun mulți dintre participanți, să fie redirecționat către viața personală și familie, potrivit Euronews, transmite Mediafax.
Dar exact aici apare și reversul medaliei.
Tot mai mulți utilizatori recunosc că dependența de aceste instrumente devine o preocupare reală. Deși le simplifică munca, există teama că, în timp, își pierd capacitatea de analiză și gândire independentă.
Datele din studiu conturează destul de clar principalele îngrijorări:
- deciziile greșite sau informații incorecte generate de AI (27%)
- impactul asupra locurilor de muncă și economiei (22%)
- lipsa controlului uman asupra deciziilor (22%)
- pierderea capacității de gândire critică (16%)
- lipsa reglementării clare (15%)
În mod interesant, aceste temeri nu sunt distribuite uniform la nivel global.
În America de Nord și Europa de Vest, discuția este dominată de riscuri: reglementare insuficientă, supraveghere și pierderea locurilor de muncă.
În schimb, în Africa, America Latină și Asia de Sud, inteligența artificială este privită mai degrabă ca o oportunitate. Pentru multe dintre aceste regiuni, AI funcționează ca un „egalizator”, oferind acces la educație și la noi șanse profesionale.
Imaginea de ansamblu rămâne însă una echilibrată. Aproximativ 67% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre inteligența artificială, însă doar 11% spun că nu au nicio temere legată de această tehnologie.
Altfel spus, AI nu este percepută nici ca soluția perfectă, nici ca o amenințare absolută. Este, mai degrabă, o unealtă puternică, cu efecte ambivalente, care trebuie gestionată atent.
Concluzia studiului este simplă, dar spune multe despre momentul în care ne aflăm: oamenii vor să folosească inteligența artificială, însă nu vor să ajungă dependenți de ea.
