Uniunea Europeană se află într-o poziție paradoxală în competiția globală pentru inteligența artificială. Deși a devenit un reper internațional în materie de reglementare, ritmul inovării și al investițiilor este dominat în continuare de Statele Unite și China. Întrebarea-cheie rămâne dacă UE mai are timp să recupereze diferența.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Datele ilustrează clar dezechilibrul: Statele Unite au dezvoltat 40 de modele fundamentale de AI, China 15, în timp ce întreaga Europă a contribuit cu doar trei. În aproape toate dimensiunile relevante (infrastructură, finanțare, ecosisteme de startup-uri și capacitate de cercetare aplicată), UE se află în urma principalilor competitori globali, singura excepție fiind cadrul de reglementare, se arată într-o analiză publicată de Euronews.com.
În timp ce Washingtonul și Beijingul direcționează sume consistente către centre de date, talente, laboratoare și companii emergente, Europa a prioritizat construcția unui cadru normativ. Fragmentarea politică între cele 27 de state membre și procesele administrative complexe au încetinit evoluția: inițiativele avansează neuniform, specialiștii aleg să plece, iar capitalul este atras de piețe mai permisive.
Clark Parsons, lider al European Startup Network, descrie fără ocolișuri situația. În opinia sa, „UE ar trebui să înceteze să se felicite pentru faptul că este autoritatea de reglementare mondială în domeniul tehnologiei”.
El admite că „unele elemente ale Legii piețelor digitale au fost concepute pentru a promova concurența”, dar subliniază că în Europa „ne-am concentrat prea mult timp pe reglementare, în loc să ne trezim în fiecare zi și să ne întrebăm ce putem face pentru a face din Europa cel mai competitiv loc de pe planetă, cel mai prosper loc de pe planetă”.
Mesajul său este explicit: „Încetați să vă gândiți la cum să reglementați și începeți să vă gândiți la cum să declanșați o creștere incredibilă”.
În plus, Parsons pune sub semnul întrebării eficiența reglementării ca instrument principal de construire a încrederii într-un domeniu aflat într-o schimbare accelerată. „Lumea AI evoluează atât de repede. Este greu să vezi ce va urma”, afirmă el, adăugând că „antreprenorii și experții în tech inteligenți ne vor oferi modalități de a stabili încrederea și de a institui măsuri de protecție”.
Ambițiile UE și promisiunea unei reveniri
În pofida acestor critici, instituțiile europene resping ideea unei curse pierdute. În cadrul strategiei UE pentru inteligența artificială aferente anului 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că „de acum înainte, AI va fi pe primul loc”, angajându-se să „nu precupețească niciun efort pentru a face din Europa un continent al IA”.
La „Summitul de acțiune pentru IA” de la Paris, în februarie 2025, aceasta a declarat că „cursa AI este departe de a se fi încheiat”, subliniind că „suntem doar la început, iar poziția de lider mondial este încă disponibilă”.
Talentele europene, atrase de alte piețe
Europa continuă să formeze specialiști de top, însă nu reușește să-i rețină. UE are cu aproximativ 30% mai mulți profesioniști în AI pe cap de locuitor decât Statele Unite, dar diferențele de finanțare, perspectivele de carieră și flexibilitatea reglementărilor determină migrarea acestora. Trei din patru doctoranzi europeni în AI care studiază în universități americane rămân în SUA pentru cel puțin cinci ani, iar, per total, o treime dintre specialiștii în AI din afara SUA aleg să se mute acolo.
Această pierdere constantă de capital uman alimentează îndoieli privind capacitatea Europei de a concura pe termen lung. „Când vine vorba de start-up-uri și scale-up-uri în domeniul AI în Europa, există în mod clar unele obstacole”, spune Parsons, indicând că „este vorba de finanțe și finanțare”.
Diferențele sunt semnificative: Investițiile anuale în AI din SUA se ridică la 60–70 de miliarde de dolari, în timp ce UE alocă aproximativ 7–8 miliarde. În ultimii zece ani, investițiile private americane în AI au depășit 400 de miliarde de dolari, comparativ cu circa 50 de miliarde de dolari înregistrate cumulativ de statele membre ale UE.
„[SUA] dispun, de asemenea, de rezerve de capital extrem de mari”, subliniază Parsons, amintind cât de rapid a fost pentru OpenAI să atragă finanțări masive și cum „alți nou-veniți, precum Anthropic, au obținut evaluări incredibile și sume incredibile de capital”.
Infrastructura: Investiții întârziate într-un domeniu critic
Subfinanțarea se reflectă direct în infrastructura europeană. UE dispune de mai puține centre de date și de o capacitate de calcul dedicată AI mult mai redusă decât SUA sau China. Pentru a corecta această situație, Comisia Europeană a lansat inițiative care vizează construirea de „fabrici” și „gigafabrici” de AI, susținute prin fonduri publice și investiții private.
Prin programul InvestAI, Bruxelles-ul își propune să mobilizeze 200 de miliarde de euro, dintre care 20 de miliarde pentru până la cinci gigafabrici de AI, fiecare cu o capacitate de peste 100.000 de cipuri AI avansate. EuroHPC a primit deja 76 de propuneri din 16 state membre pentru găzduirea acestor facilități, iar obiectivul declarat este triplarea capacității centrelor de date europene în următorii cinci până la șapte ani.
În paralel, finanțarea pentru AI a crescut gradual. Programele Horizon Europe și Digital Europe alocă peste 1 miliard de euro, iar „Planul de acțiune pentru continentul AI” a mobilizat 20 de miliarde de euro în aprilie 2025, completate de încă 1 miliard de euro prin strategia „Apply AI”, lansată în octombrie același an.
Cu toate acestea, multe dintre aceste inițiative se află încă în faze incipiente, în timp ce furnizorii americani de cloud operează deja clustere hyperscale dedicate AI. Chiar și supercomputerele europene sunt orientate în principal către calculul de înaltă performanță tradițional, nu către antrenarea modelelor AI la scară largă.
Capitalul de risc și relocarea startup-urilor
Diferențele structurale sunt evidente și în zona capitalului de risc. Startup-urile europene de AI atrag, în medie, 8,5 milioane de dolari în rundele inițiale, față de 13 milioane în SUA. Fondurile americane administrează aproximativ 270 de miliarde de dolari, de șase ori mai mult decât cele 44 de miliarde gestionate în Europa.
Acest context limitează extinderea companiilor europene și influențează deciziile privind sediul legal. Parsons oferă un exemplu concret: „Să luăm ca exemplu Lovable, compania de AI cu cea mai rapidă creștere din Europa… dar compania este înregistrată legal în Delaware. Și asta doar pentru că accesul la capital este mult mai ușor în SUA”.
Mobilitatea capitalului în interiorul UE rămâne redusă. „Doar aproximativ 18% din capitalul nostru de risc traversează în prezent frontierele în Europa”, explică el, subliniind diferențele majore dintre marile hub-uri și piețele din sud sau estul continentului.
Reglementarea și fragmentarea pieței
Legea privind AI reprezintă pilonul central al strategiei europene, bazată pe o abordare proporțională cu riscul. Obiectivul este prevenirea unor practici precum manipularea, discriminarea sau utilizarea abuzivă a tehnologiilor biometrice, pentru a consolida încrederea publicului.
Aplicarea acesteia este însă neuniformă. În timp ce state precum Italia, Spania, Danemarca sau Irlanda au făcut pași concreți, altele nu dispun încă de structuri operaționale complete. Criticii avertizează că birocrația și incertitudinea juridică afectează ritmul inovării. Mario Draghi a subliniat că domeniul de aplicare al legii trebuie să fie „proporțional și să sprijine inovarea și dezvoltarea”.
Pentru companii, efectele sunt măsurabile: cicluri de vânzări cu 30% mai lungi, tranzacții cu 50% mai mici și costuri de extindere mai ridicate, într-un spațiu fragmentat în 27 de piețe distincte. Fragmentarea se reflectă și în accesul la date, unde interpretările diferite ale GDPR și ale legislației privind drepturile de autor limitează seturile de date disponibile.
Dependența de rivali
În prezent, Europa rămâne dependentă de SUA și China pentru componentele esențiale ale ecosistemului AI. Modelele lingvistice dominante sunt dezvoltate în afara UE, iar piața europeană de cloud este controlată în proporție de 65% de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud. Per total, furnizorii americani dețin aproximativ 72% din piață, în timp ce companiile europene controlează sub 20%.
SUA dispun de o capacitate de supercalcul AI de 17 ori mai mare decât Europa și controlează 74% din calculul AI de înaltă performanță la nivel global. În același timp, cele mai avansate cipuri AI sunt proiectate și fabricate în afara UE, iar China avansează rapid în zona brevetelor și a AI generative.
O fereastră de oportunitate care se îngustează
Sub presiunea criticilor, Comisia Europeană a început să reevalueze cadrul normativ. În noiembrie anul trecut, a fost inițiată o revizuire a regulilor privind inovarea digitală, cu scopul de a simplifica legislația și de a stimula competitivitatea.
Deși cursa globală pentru AI nu este încă decisă, semnalele sunt clare: fără accelerarea investițiilor, reducerea fragmentării și o piață unică funcțională, șansele Europei de a recupera decalajul se diminuează rapid.
