Chatboții cu inteligență artificială pot schimba preferințele politice ale alegătorilor cu o ușurință surprinzătoare, iar efectul lor este mai puternic decât cel al campaniilor sau reclamelor tradiționale. Două studii publicate în Nature și Science ridică noi semne de întrebare despre rolul AI în procesele democratice, în contextul în care sute de milioane de oameni folosesc zilnic astfel de instrumente.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Primul studiu, publicat în Nature, arată că alegătorii își pot schimba preferințele politice cu până la 15 puncte procentuale după doar câteva minute de discuții cu un chatbot. Experimentul a implicat aproape 6.000 de persoane din Canada, Polonia și Statele Unite, iar rezultatele au fost surprinzătoare chiar și pentru autori.
„Am fost complet uluit de mărimea efectului”, susține David Rand, specialist în științe cognitive la Cornell și coautor al ambelor studii.
Participanții discutau cu un chatbot programat să susțină un anumit candidat din alegerile reale ale țării lor. La finalul conversației, opiniile lor se deplasau considerabil către candidatul promovat, de la 2–4 puncte procentuale în SUA, până la 10 puncte în Canada și Polonia.
Pentru comparație, reclamele politice obișnuite produc, în medie, schimbări sub un punct procentual.
De ce sunt chatboții atât de convingători?
Al doilea studiu, publicat în Science, explică mecanismul din spatele acestei influențe. Nu emoțiile și nici discursurile dramatice, ci pur și simplu volumul de informații.
Cu cât chatbotul oferea mai multe date, argumente și explicații, cu atât devenea mai convingător, dar și mai predispus să genereze informații false.
„În loc ca oamenii să devină mai informați, devin mai dezinformați”, avertizează Lisa Argyle, cercetătoare în științe sociale computaționale la Universitatea Purdue.
În toate țările, modelele AI care susțineau candidați de dreapta au produs, în mod constant, mai multe afirmații inexacte decât cele care susțineau candidați de stânga. Rand spune că acest lucru este logic, pentru că „modelul absoarbe internetul ca sursă” și cercetările anterioare sugerează că „utilizatorii de social media din zona conservatoare partajează mai des informații inexacte decât cei din zona progresistă”.
Convingători, dar greșiti
Un al doilea set de experimente, care a implicat aproape 77.000 de persoane din Marea Britanie, a arătat că participanții erau influențați în egală măsură de informații adevărate și false furnizate de chatbot.
De această dată, studiul nu s-a concentrat pe candidați, ci pe peste 700 de subiecte politice, inclusiv avort și imigrație. După o discuție cu chatbotul pe un anumit subiect, opiniile participanților s-au deplasat cu 5–10 puncte spre poziția promovată de AI, în timp ce grupul de control, care nu a conversat nici cu AI, nici cu oameni, nu a arătat schimbări semnificative. Mai mult, mai mult de o treime dintre aceste schimbări au persistat după o lună, când cercetătorii au recontactat participanții.
Experimentele au comparat și stiluri diferite de conversație, precum și modele AI diferite, de la cele open-source mici la cele mai performante versiuni ChatGPT. Deși tipul exact de model nu a influențat puternic persuasiunea, cercetătorii au descoperit că dialogul cu utilizatorii er cheia. Dacă același conținut era prezentat într-un mesaj static, eficiența scădea cu până la jumătate.
Ce urmează? Un risc democratic în creștere
Specialiștii avertizează că nu platformele în sine sunt problema, ci modul în care sunt configurate și instruite. Chatboții fac exact ceea ce li se cere… pot informa, dar pot și manipula.
„Nu poți presupune că toate modelele AI au instrucțiuni binevoitoare. Trebuie să ne întrebăm mereu: cine a programat chatbotul și ce agendă i-a dat?”, a concluzionat Rand.
