În 2009, un tânăr Mark Zuckerberg, pe atunci în vârstă de doar 25 de ani, oferea o viziune ambițioasă asupra condiției umane. „Ai o singură identitate. Zilele în care aveai o imagine diferită pentru colegii de muncă și pentru ceilalți oameni pe care îi cunoști se apropie de sfârșit. A avea două identități pentru tine însuți este un semn de lipsă de integritate”, afirma fondatorul Facebook, citat de Business Insider.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
La acel moment, Facebook influența identitățile a peste 350 de milioane de oameni. Într-un mod similar cu modul în care Google și-a propus să „organizeze informațiile lumii” sau cum Steve Jobs a adus internetul în buzunarele oamenilor, Zuckerberg devenea, practic, un „ministru al gândirii” la scară globală, unul care modela felul în care oamenii se percep și interacționează.
Dacă Zuckerberg ne-a învățat să postăm, Altman ne învață să dăm comenzi
Astăzi, după 16 ani și mai multe identități, de la „copilul minune cu hanorac” la prospectul prezidențial și versiunea MAGA, Zuckerberg începe să cedeze acest rol unui alt lider tech… Sam Altman. ChatGPT, abia la trei ani de la lansare, are peste 800 de milioane de utilizatori săptămânal, de 40 de ori mai mult decât audiența Facebook după trei ani. OpenAI a devenit cea mai valoroasă companie privată din lume, iar zece procente dintre adulții lumii folosesc lunar chatbotul pentru a scrie emailuri, a planifica călătorii, a descifra mistere medicale sau chiar a găsi iubirea.
Dacă Zuckerberg ne-a învățat să postăm, Altman ne învață să dăm comenzi. Dacă ultimele două decenii au fost despre cum ne definim identitatea, următoarele ar putea fi despre cum construim cine vrem să fim.
Facebook a remodelat percepția noastră despre sine și ceilalți. Postările, fotografiile și like-urile creau avataruri digitale precise. Instagram a adus filtrele care ascund imperfecțiunile. Sistemele de clasificare recompensau cele mai atractive și „instagramabile” fragmente din viața de zi cu zi. Zuckerberg promitea să „apropie lumea”, dar nu preciza că vom apărea mereu filtrat.
Lumea lui Altman merge dincolo de prezentare
Ea creează realități. Filtrele care intensificau culorile au fost înlocuite de editări foto. Sora transformă ideile brute în videoclipuri hiperrealiste. Poți să te vezi într-o operă spațială fictivă sau într-un film western. Instrumentele nu doar că lustruiesc realitatea, ci creează versiuni complet noi ale ei.
Această schimbare se simte și în viața cotidiană. Dacă un bot poate co-semna intimitatea, ce altceva externalizăm? Felicitări de sărbători, discursuri la nuntă sau teme pentru acasă pot fi doar începutul.
La birou, instrumentele generative accelerează munca de cunoaștere și cresc calitatea livrabilelor, mai ales pentru cei mai puțin performanți. Emailurile devin mai rafinate, prezentările mai spectaculoase. Puterea acestor instrumente vine însă cu un risc. Mai mult „Muncă haotică” de filtrat și productivitate redusă dacă sunt folosite greșit.
„În era rețelelor sociale, ne-am modelat identitatea pentru computer. În era AI, computerul începe să ne modeleze identitatea pentru noi”, concluzionează Altman.
Schimbarea de paradigmă este profundă
Feedul Facebook redistribuia atenția în exterior. Editorii trăiau și mureau după traficul generat. AI schimbă modelul. Modelele de limbaj preiau informația de pe web și răspund direct la întrebări. Unde Zuckerberg a construit o rețea de oameni și linkuri, Altman a creat un „trase ghidat”. Utilizatorul întreabă, AI sintetizează. Această comoditate afectează deja industria media.
Zuckerberg a lansat Facebook pentru a conecta colegii de la Harvard, dar compania sa a devenit globală, și a ajuns să conecteze grupuri de părinți, cursanți de engleză sau pasionați de hobby-uri diverse. În același timp, algoritmii care ne-au apropiat ne-au și separat, și au creat camere de ecou și au amplificat transmiterea de idei conspiraționiste sau dezinformare.
Altman nu își propune să construiască comunități
Miza sa este conexiunea om-mașină. ChatGPT este folosit ca „terapeut” sau „coach de viață”, iar unele persoane chiar dezvoltă atașamente emoționale față de modelul AI. În curând, versiunea pentru adulți va permite consumul de conținut erotic personalizat. Se trece astfel de la spațiul public la camere private.
Primele cercetări indică compromisuri. Un studiu OpenAI și MIT Media Lab a arătat că utilizarea intensă a ChatGPT poate amplifica sentimentul de singurătate. Totodată, cazuri tragice au atras deja atenția Congresului american asupra riscurilor tehnologice.
Zuckerberg încă este în centrul atenției umanității
Meta are 3,5 miliarde de utilizatori activi zilnic. Altman însă influențează intenția, primul pas din ceea ce spunem și facem. Zuckerberg nu cedează ușor. Investește miliarde în centre de date și cipuri, lansează Meta Superintelligence Labs și încearcă să recruteze cei mai buni cercetători. În iulie, Meta a publicat un manifest pentru „superinteligență personală pentru toți”, ecou al frontierei trasate de Altman.
Există și beneficii. Colaborarea cu mașinile poate extinde cine poate livra lucrări mai bune sau poate fi mai empatic. Pe de altă parte, există și riscuri. Cu cât ne bazăm mai mult pe AI ca prim cititor și răspuns, cu atât mai ușor putem confunda răspunsul acestuia cu propriul nostru gând.
Iar concluzia nu poate fi decât una singură. Dacă în era rețelelor sociale ne-am modelat identitatea pentru computer, în era AI computerul începe să ne modeleze identitatea pentru noi.
