Pentru câteva ore, săptămâna trecută, Larry Ellison, cofondatorul companiei Oracle, a devenit cel mai bogat om din lume. Magnatul american, în vârstă de 80 de ani, l-a depășit temporar pe Elon Musk după ce acțiunile Oracle au crescut spectaculos cu 43% într-o singură zi, adăugând aproximativ 100 de miliarde de dolari SUA (150 de miliarde AUD) la averea sa, informează The Conversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Explozia valorii companiei a venit după ce Oracle a semnat un acord colosal prin care va furniza gigantului în inteligență artificială OpenAI putere de calcul în valoare de 300 de miliarde de dolari SUA, pe parcursul a cinci ani.
Deși ascensiunea lui Ellison pe primul loc în clasamentul miliardarilor a fost de scurtă durată, episodul a scos în evidență un fenomen mai amplu. AI a creat niveluri fără precedent de concentrare în piețele financiare globale.
Această situație ridică întrebări incomode nu doar pentru investitorii experimentați, ci și pentru milioane de australieni obișnuiți, ale căror fonduri de pensii sunt expuse indirect la boom-ul AI prin investiții în marile companii tehnologice americane.
Larry Ellison, „arhitectul memoriei internetului”
Deși mai puțin mediatizat decât Elon Musk (Tesla, SpaceX) sau Jeff Bezos (Amazon), Larry Ellison a construit o avere uriașă în aproape cinci decenii de inovații în tehnologia enterprise.
În 1977, Ellison a cofondat Oracle, companie care a devenit rapid unul dintre liderii mondiali în software pentru baze de date. Timp de decenii, Oracle a asigurat infrastructura nevăzută, dar vitală, pe care se sprijină sistemele informatice ale corporațiilor.
Revoluția inteligenței artificiale a schimbat radical această poziționare. Infrastructura de cloud a Oracle, care permite stocarea și procesarea unor volume uriașe de date, a devenit esențială pentru AI.
De fiecare dată când o companie dorește să antreneze modele lingvistice de mari dimensiuni sau să ruleze algoritmi de învățare automată, are nevoie de putere masivă de calcul și de spațiu de stocare. Exact în acest punct Oracle excelează.
Când compania a raportat recent câștiguri peste așteptări, alimentate în principal de cererea explozivă din AI, acțiunile au crescut abrupt, amplificând efectele în lanț pe piețele bursiere.
„Cei Șapte Magnifici” și riscul concentrației extreme
Povestea Oracle este doar o parte a unui fenomen mai mare care remodelează piețele globale. Cei șapte giganți tehnologici supranumiți „Cei Șapte Magnifici” (Apple, Microsoft, Alphabet (Google), Amazon, Meta, Tesla și Nvidia) domină acum indicii bursieri la un nivel fără precedent.
În 2025, aceste șapte companii reprezintă deja circa 39% din valoarea totală a indicelui american S&P 500 și nu mai puțin de 74% din NASDAQ 100, dominat de tehnologie.
Astfel, chiar și investitorii care aleg un fond diversificat ce urmărește S&P 500, considerat standardul aur al investițiilor „sigure” fac, de fapt, un pariu masiv pe AI, adesea fără să își dea seama.
Este o bulă AI în formare?
O asemenea concentrare nu a mai fost văzută de la sfârșitul anilor ’90, în plină „manie dot-com”. Atunci, entuziasmul pentru internet a împins acțiunile tehnologice la niveluri nesustenabile, iar prăbușirea din martie 2000 a șters trilioane de dolari în numai doi ani.
Astăzi, anumite semnale de alarmă se repetă. Nvidia, care controlează aproximativ 90% din piața globală a cipurilor pentru AI, se tranzacționează la peste 30 de ori câștigurile estimate. Este o evaluare uriașă, chiar și pentru un colos al tehnologiei.
Totuși, există o diferență majoră față de perioada dot-com. Liderii actuali din AI (Microsoft, Apple, Google) sunt companii solide, cu venituri reale și profituri substanțiale, nu startup-uri fragile care ard cash.
Situația este mai complexă decât o simplă bulă speculativă. Istoria arată că inovațiile tehnologice revoluționare sunt adesea însoțite de perioade de exuberanță financiară. Întrebarea nu este dacă AI transformă lumea, acest lucru este deja evident, ci dacă evaluările actuale reflectă așteptări realiste despre profitabilitatea viitoare.
Un semnal de alarmă pentru investitori
Situația actuală se încadrează într-un concept numit „risc sistemic de concentrare”, adică atunci când investițiile aparent diversificate devin interconectate prin factori comuni ascunși.
Un precedent similar a fost criza financiară din 2008, când piețele imobiliare din regiuni diferite s-au prăbușit simultan, toate afectate de expunerea la creditele ipotecare subprime.
Nu este momentul pentru panică, dar nici pentru complacere. Autoritățile de reglementare, administratorii de fonduri și investitorii individuali conștientizează aceste riscuri.
Problema este că diversificarea reală funcționează doar atunci când randamentele provin dintr-o gamă largă de companii și industrii, nu dintr-un grup restrâns de giganți tehnologici care domină întreaga piață.
