O nouă industrie globală de „gig AI trainers” plătește oamenii pentru momente din viața lor, convorbiri, mesaje și videoclipuri, folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Însă riscurile sunt considerabile, avertizează The Guardian.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Jacobus Louw, un tânăr din Cape Town, Africa de Sud, câștigă câțiva dolari pentru videoclipuri scurte filmate în timpul plimbărilor zilnice. În India, Sahil Tigga permite unei aplicații să-i înregistreze vocea și zgomotele ambientale ale orașului, iar pentru asta câștigă circa 100 de dolari pe lună. În SUA, Ramelio Hill din Chicago a vândut conversațiile sale private unei platforme AI, în schimbul a câteva sute de dolari.
Pentru mulți dintre acești lucrători, munca reprezintă o sursă importantă de venit, mai ales în țările cu șomaj ridicat sau monedă instabilă. Plata în dolari oferă însă stabilitate și acces la resurse pe care locurile de muncă locale nu le pot oferi.
Acești lucrători AI, care încarcă videoclipuri, fotografii și sunete, sunt în prima linie a unei noi „goane după aur digital”. În timp ce Silicon Valley se confruntă cu o lipsă de date de calitate pentru antrenarea modelelor AI, o întreagă industrie de date a apărut pentru a acoperi golul.
Riscurile muncii de gig AI
Economia gig AI vine însă cu sacrificii. Pentru câțiva dolari, lucrătorii contribuie la dezvoltarea unei industrii care ar putea să le facă abilitățile redundante, și să îi lase vulnerabili la deepfake-uri, furt de identitate sau exploatare digitală.
Modelele AI, precum ChatGPT sau Gemini, au nevoie de cantități uriașe de date de calitate. Sursele cele mai folosite, cum ar fi C4, RefinedWeb și Dolma, încep să limiteze accesul AI-ului generativ, ceea ce va face ca în 2026 companiile să rămână fără text de antrenament de calitate.
Aici intervin aplicații precum Kled AI, Silencio sau Neon Mobile. Milioane de oameni își monetizează identitatea pentru a antrena AI-ul. Alte platforme, precum Luel AI sau ElevenLabs, permit utilizatorilor să-și cloneze vocea digital și să o închirieze pentru câțiva cenți pe minut.
Profesorul Bouke Klein Teeselink, expert în economie la King’s College London, avertizează că gig AI este un domeniu emergent și că va crește substanțial. Plata pentru licențierea datelor personale permite companiilor să evite litigiile de copyright, dar să ofere în același timp date de calitate pentru modelele AI.
Cum câștigă oamenii din țările în dezvoltare
Pentru mulți oameni din țările în dezvoltare, banii obținuți sunt esențiali. Salariile în dolari oferă stabilitate în piețe locale cu monede devalorizate. Pentru alții, creșterea costului vieții a transformat vânzarea datelor într-o decizie logică financiar.
Dar există și riscuri ascunse. Unele marketplace-uri solicită licențe ireversibile și gratuite pentru datele utilizatorilor, permițând crearea de „derivate”. De exemplu, o înregistrare vocală de 20 de minute poate fi folosită ani de zile pentru un chatbot, fără ca autorul să mai primească vreun ban. Datele pot ajunge în baze de date pentru recunoaștere facială sau în reclame agresive, fără că utilizatorul să poată interveni legal.
Jacobus Louw, de exemplu, conștientizează aceste compromisuri, dar consideră că venitul suplimentar merită riscul. „Fiind plătit în dolari americani în Africa de Sud, merită mai mult decât crede lumea”, spune el.
Pericolele identității digitale
Alți participanți la piață, precum Adam Coy din New York, regretă implicarea. După ce și-a vândut identitatea digitală unui editor video AI, conținutul a început să circule pe Instagram în moduri nepotrivite, fapt care i-a afectat imaginea publică.
Jennifer King, cercetătoare în protecția datelor la Stanford, subliniază lipsa de transparență a platformelor: „Consumatorii riscă ca datele lor să fie folosite în moduri neprevăzute și nu au nicio cale reală de a interveni”.
