Motorina nu mai are șanse reale să revină la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noua referință pe piața din România, în contextul unor schimbări structurale profunde din sectorul energetic, susține Dumitru Chisăliţă, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit acestuia, evoluțiile din 2026 nu mai pot fi interpretate ca o simplă criză temporară, ci indică o schimbare de paradigmă. „Nu mai vorbim despre un vârf de preț sau o abatere de la normal, ci despre sfârșitul unui model. Pragul de 10 lei/litru nu mai este o excepție, ci devine noua bază”, arată Chisăliță într-o analiză, citată de Agerpres.
Specialistul atrage atenția că ideea tradițională potrivit căreia prețurile energiei evoluează ciclic, revenind la o medie, nu mai reflectă realitatea actuală. În opinia sa, globalizarea energetică – care permitea accesul la resurse ieftine și optimizarea costurilor – a fost în mare parte afectată, iar criteriile economice au fost înlocuite tot mai mult de considerente geopolitice.
În acest context, statele europene pun accent pe securitatea energetică, chiar dacă aceasta implică costuri mai ridicate. Contractele mai scumpe, rutele de aprovizionare mai lungi și necesitatea menținerii unor stocuri strategice contribuie la creșterea prețurilor finale.
Conflictul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina a accelerat această transformare, transformând energia dintr-o simplă marfă într-un instrument geopolitic. Astfel, prețurile nu mai reflectă doar raportul cerere-ofertă, ci și riscurile și tensiunile internaționale.
Un alt factor important este capacitatea redusă de rafinare a Europei. În ultimii ani, continentul a închis mai multe rafinării și a devenit mai dependent de importurile de produse finite. În aceste condiții, chiar dacă prețul petrolului brut scade, motorina poate rămâne scumpă din cauza limitărilor de procesare.
Pe lângă aceste elemente, fiscalitatea joacă un rol esențial. Accizele, TVA-ul și taxele legate de emisiile de carbon creează un prag minim sub care prețurile nu pot coborî semnificativ, chiar și în scenarii favorabile.
În opinia lui Chisăliță, piețele și factorii politici tind să subestimeze durata și impactul acestor schimbări. Măsurile precum plafonările sau subvențiile pot atenua temporar efectele, dar nu rezolvă problema de fond.
Concluzia analizei este că energia ieftină aparține trecutului, iar noul echilibru va fi caracterizat de prețuri mai ridicate, volatilitate crescută și o influență tot mai mare a factorilor geopolitici asupra piețelor energetice.
