Uniunea Europeană dorește să dezvolte o industrie internă a bateriilor care să poată rivaliza cu cea chineză, însă cea mai bună șansă a blocului pentru independența bateriilor – Northvolt din Suedia – a dat faliment miercuri, relatează Politico.
Spirala descendentă a Northvolt a culminat cu declararea falimentului în Suedia, punând un administrator judiciar însărcinat cu vânzarea a ceea ce a mai rămas din companie și din activele sale.
„Falimentul Northvolt mă înfurie cumplit”, a declarat deputatul suedez din Parlamentul European Sofie Eriksson. „Comunitățile locale au investit, și-au făcut partea lor, iar acum Northvolt le trădează. Compania a fost prost gestionată într-o asemenea măsură încât este forțată să intre în faliment. Este de-a dreptul rușinos”.
UE s-a străduit să construiască o industrie europeană a bateriilor, având în vedere că bateriile sunt cea mai valoroasă componentă a vehiculelor electrice, iar producția lor este dominată de China și de alte țări asiatice. Comisia Europeană a creat Alianța europeană pentru baterii cu scopul de a acapara aproximativ o treime din piața mondială a bateriilor. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Căderea din grație
După înființarea sa în 2016 de către doi foști directori ai Tesla, compania de înaltă performanță a avut Volkswagen și Goldman Sachs drept cei mai mari finanțatori. Aceasta a strâns peste 15 miliarde de euro și a lansat fabrici de baterii în Suedia, Canada și Germania.
Însă urmărirea neîncetată a creșterii, împreună cu un control lax al cheltuielilor, au dus la decăderea sa.
Incapabilă să mențină costurile la un nivel ridicat, producția a întârziat rapid și a pus în pericol contractele cu producătorii auto. Primele fisuri au început să apară vara trecută, când BMW a anulat un contract în valoare de 2 miliarde de euro.
Co-fondatorul Northvolt, Peter Carlsson, a demisionat la sfârșitul anului trecut, în timp ce compania a solicitat protecția legii falimentului conform capitolului 11 din Statele Unite pentru a căuta noi investitori.
Un sfert din angajați au fost concediați anul trecut ca parte a restructurării. Atenția se îndreaptă acum spre cele câteva mii care au rămas. Vestea le-a fost comunicată miercuri dimineață și li s-a dat liber pentru restul zilei, dar sunt așteptați să se întoarcă joi dimineață pentru a-și începe turele.
Vestea marchează o lovitură pentru micul oraș Skellefteå din nordul Suediei, unde locuiesc aproximativ 36.000 de oameni și care este una dintre cele mai mari fabrici ale Northvolt.
„Este trist pentru oamenii care lucrează acolo și pentru oraș, desigur. Au existat speranțe mari în legătură cu acest lucru”, a declarat locuitorul Anders Eskilsson pentru publicația suedeză Dagens Nyheter.
Ce urmează?
Unii, precum eurodeputatul Eriksson, doresc ca guvernul suedez să intervină și să salveze compania, însă liderii țării au insistat că nu au nicio intenție de a arunca bani în compania falimentară.
În schimb, Stockholm a făcut apel la UE să intervină.
La scurt timp după ce Northvolt și-a depus dosarul în temeiul capitolului 11, viceprim-ministrul suedez Ebba Busch a plecat la Bruxelles pentru a îndemna Consiliul UE să facă mai mult pentru a crea o industrie competitivă a bateriilor, declarând reporterilor: „Aceasta nu este o problemă suedeză. Aceasta este o problemă europeană”.
Între timp, Comisia a evitat să își asume vreun angajament în timp ce se adresa Consiliului Competitivitate miercuri seara.
„Dorim să acordăm sprijin pentru cercetare”, a declarat ministrului Stéphane Séjourné, țarul industriei, după ce a evocat falimentul Northvolt în discursul său de deschidere.
Scopul este de a „evita eșecurile pe termen scurt” și de a acorda finanțare companiilor mai tinere care „nu au încă sprijinul Comisiei Europene și sprijinul de care au nevoie pentru a crește”, a spus el.
Lozinci politice
Stockholm poate că nu dorește să salveze compania, dar politicienii săi caută deja pe cine să dea vina.
Mattias Karlsson, șeful partidului liberal-conservator Moderat, a depus o plângere la comisia constituțională a țării, susținând că fostul prim-ministru Magdalena Andersson a făcut presiuni asupra fondului de pensii de stat al țării pentru a investi în Northvolt în timp ce era ministru de finanțe.
„Acesta nu este doar un dezastru financiar. Este un scandal politic”, a declarat el pentru Politico.
Biroul lui Andersson s-a grăbit să riposteze.
„Fondurile de pensii din Suedia iau decizii independente cu privire la investițiile pe care le fac. Niciun guvern, nici acum, nici în trecut, nu are autoritate asupra deciziilor lor”, a declarat purtătorul ei de cuvânt.
Deși guvernul nu a investit niciodată direct în Northvolt, fondul de pensii deținut de stat a investit 5,8 miliarde de coroane (528 de milioane EUR) în producătorul de baterii. Această investiție, împreună cu alte investiții ale unor finanțatori timpurii precum Volkswagen, a fost anulată după declararea falimentului companiei în SUA anul trecut.
