Prețul motorinei în România ar putea crește până la aproximativ 16,8 lei pe litru în următoarele luni, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă și transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat. Estimarea apare într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), citată de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit autorilor studiului, creșterea prețurilor ar fi determinată în principal de evoluția cotației petrolului Brent și de majorarea prețurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam–Rotterdam–Antwerp oil trading hub (ARA), principala referință pentru produsele petroliere rafinate în Europa.
Cum se formează prețul motorinei
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, explică faptul că piața combustibililor din Europa este influențată de mai mulți factori structurali:
- evoluția cotației petrolului Brent
- marjele de rafinare pentru motorină (gasoil)
- costurile logistice și transportul maritim
- cererea sezonieră
- cursul dolar/leu
- nivelul taxelor și accizelor din fiecare țară
Hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Antwerp oil trading hub este referința principală pentru produsele petroliere rafinate în Europa. Evoluția prețurilor din acest hub se transmite rapid către piețele regionale, inclusiv către România.
Scenariul pesimist: motorină foarte scumpă
În scenariul pesimist analizat de experți, prețul motorinei pe piața ARA ar putea crește cu până la 117% în aproximativ 80 de zile, după ce în primele 10 zile ale conflictului prețurile au urcat deja cu 80%.
În acest caz, motorina ar putea ajunge la aproximativ 2.850 de dolari pe tonă, ceea ce ar reprezenta un șoc major pentru piață, chiar peste nivelurile din timpul criza energetică din 2022.
Acest scenariu ar putea apărea dacă:
- apare un deficit de motorină în Europa
- sunt impuse noi sancțiuni asupra produselor rafinate rusești
- apar probleme tehnice la rafinăriile europene
- crește cererea înainte de sezonul agricol și de vârful transporturilor.
Scenariul cel mai probabil
Potrivit analizei AEI, scenariul considerat cel mai realist presupune o creștere a prețurilor similară celei din primele zile ale conflictului, de aproximativ 79%.
În acest caz:
- motorina pe piața ARA ar ajunge la aproximativ 1.500 dolari/tonă
- petrolul Brent ar putea urca la aproximativ 130 dolari/baril
- prețul motorinei în România ar ajunge la circa 11,5 lei/litru.
Scenariul optimist
În varianta cea mai favorabilă, creșterea ar fi limitată la aproximativ 41%, dacă:
- oferta globală de petrol se stabilizează
- rafinăriile își măresc producția
- marjele de rafinare scad
- economia globală încetinește.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu
Prețul petrolului Brent a crescut deja cu aproximativ 15%, depășind 100 de dolari pe baril, după ce mai mulți producători din Orientul Mijlociu au redus producția.
De exemplu, Kuweit – unul dintre cei mai mari producători din cadrul OPEC – a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale activității rafinăriilor, invocând amenințările la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
În același timp, în Irak, producția celor trei mari câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, de la 4,3 milioane de barili pe zi înainte de conflict la aproximativ 1,3 milioane barili pe zi.
De ce motorina se scumpește mai repede decât benzina
Analiza arată că motorina este în general mai volatilă decât benzina, deoarece:
- este folosită intens în transporturi și industrie
- stocurile sunt mai reduse
- marjele de rafinare pot fluctua mai puternic.
În plus, în ultimul deceniu Europa și-a redus capacitatea de rafinare, după închiderea sau conversia unor rafinării pentru producția de biocombustibili. Sancțiunile asupra produselor petroliere din Rusia au redus și ele o sursă importantă de aprovizionare.
Specialiștii AEI avertizează că piața petrolului rămâne extrem de volatilă și că există o probabilitate ridicată ca prețurile combustibililor să continue să crească în perioada următoare.
„Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede și cât de mult”, a concluzionat Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă.
