Gigantul industrial german Bosch a confirmat planurile de a reduce aproximativ 20.000 de locuri de muncă, după ce profiturile companiei s-au înjumătățit anul trecut, decizie care evidențiază dificultățile tot mai mari ale sectorului manufacturier german și amplifică presiunile asupra guvernului de la Berlin, potrivit Politico.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Anunțul Bosch vine în contextul unor date oficiale publicate vineri, care arată o deteriorare a situației pe piața muncii din Germania. Rata șomajului, neajustată sezonier, a crescut la 6,6% în ianuarie, cel mai ridicat nivel din ultimii doisprezece ani, iar numărul total al șomerilor a depășit pragul de trei milioane.
„Realitatea economică se reflectă și în rezultatele noastre”, a declarat Stefan Hartung, directorul general al Bosch, care a descris anul 2025 drept „un an dificil și, în unele cazuri, dureros” pentru companie. Bosch este unul dintre cei mai mari furnizori globali de componente pentru industria auto, sector care se confruntă cu schimbări structurale majore.
Disponibilizările anunțate de Bosch se înscriu într-un trend mai amplu de restructurare a industriei auto germane, considerată mult timp pilonul central al economiei naționale. Potrivit unui studiu realizat de EY în 2025, peste 50.000 de locuri de muncă au fost eliminate anul trecut doar în industria auto din Germania, pe fondul scăderii cererii, al tranziției către vehiculele electrice și al intensificării concurenței internaționale.
Criza din sectorul auto a devenit tot mai vizibilă și la nivel macroeconomic, afectând nu doar marii producători, ci și rețeaua extinsă de furnizori. Pe măsură ce companiile își reduc costurile și amână investițiile, riscul se mută de la simple scăderi de profit la o pierdere structurală de competitivitate a economiei germane.
Industria germană se confruntă, în prezent, cu mai multe provocări simultane, inclusiv costuri ridicate ale energiei, presiuni generate de politicile de mediu și electrificare, precum și concurența tot mai agresivă a producătorilor chinezi, în special în segmentul vehiculelor electrice. Aceste evoluții au alimentat dezbateri intense privind sustenabilitatea modelului industrial german.
În acest context, guvernul cancelarului Friedrich Merz se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea sindicatelor, angajaților și liderilor din industrie, care solicită o regândire a strategiei industriale a Germaniei. Mizele sunt ridicate nu doar la nivel național, ci și european, pe fondul îngrijorărilor legate de capacitatea Germaniei de a-și menține rolul de motor economic al Uniunii Europene.
Creșterea șomajului și valul de concedieri din sectorul industrial accentuează astfel tensiunile politice și economice de la Berlin, într-un moment în care deciziile privind politica industrială, energia și competitivitatea sunt tot mai atent urmărite atât pe plan intern, cât și la nivel european.
