România va dispune de capacități avansate de detectare în Marea Neagră până în 2027 pentru a proteja un proiect offshore de gaze în curs de realizare, care o va transforma într-un exportator net de gaze, precum și alte infrastructuri, a declarat consilierul economic al președintelui, Radu Burnete, potrivit Reuters.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Statul membru al Uniunii Europene și al NATO are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a înregistrat în ultimii doi ani încălcări repetate ale spațiului său aerian de către drone rusești, precum și mine plutitoare în Marea Neagră, pe rutele comerciale și energetice cheie.
Proiectul offshore de gaze naturale Neptun Deep va începe producția în 2027, transformând România în cel mai mare producător de gaze naturale din UE.
„Ceea ce este sigur este că România trebuie să investească în capacități avansate de detectare”, a declarat pentru Radu Burnete, consilier economic al președintelui centrist Nicușor Dan, pentru Reuters. „Acestea includ … radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să fim mult mai conștienți de ceea ce se întâmplă în larg, iar aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”, a adăugat el.
O parte din aceste capacități vor fi finanțate prin inițiativa de reînarmare SAFE a UE, în cadrul căreia România va putea accesa 16,6 miliarde de euro între 2026 și 2030.
Conform condițiilor fondurilor, unele elemente din ceea ce cumpără fiecare stat membru vor fi fabricate în țara respectivă, iar Burnete a declarat că guvernul se va asigura că România va putea exporta o parte din ceea ce produce.
Burnete a afirmat că cheltuielile SAFE vor contribui la revitalizarea industriei de apărare a țării, care se află în dificultate, și la stimularea economiei, inclusiv prin redirecționarea unei părți din producție către producătorii de automobile aflați în impas, abordând în același timp unele preocupări de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina.
El a declarat că se așteaptă ca creșterea economică să se accelereze începând cu 2027, susținută în parte de cheltuielile pentru apărare și eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar.
Marea Neagră și fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina și Europa de Vest, fac parte din atractivitatea țării pentru investitori, a spus Burnete, alături de investițiile statului în infrastructura autostrăzilor.
Dunărea și investițiile suplimentare în portul Constanța de la Marea Neagră ar putea face din România un centru logistic pentru reconstrucția Ucrainei.
„Vom finanța multe dintre aceste interconectări cu Moldova și Ucraina din fondul SAFE”, a spus Burnete.
UE, preocupată de securitatea Neptun Deep
Uniunea Europeană (UE) este preocupată de posibilitatea unor sabotaje și atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice, inclusiv asupra platformei de gaze Neptun Deep de la Marea Neagră, și colaborează cu NATO și alte țări pentru a aborda această problemă, potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de TechRider în septembrie 2025.
Deși Uniunea Europeană se concentrează pe surse de energie regenerabilă, proiectul Neptun Deep este unul de importanță majoră pentru UE. „Vrem să încurajăm energiile regenerabile, dar am spus în mod constant că, în opinia noastră, gazul natural va continua să joace un rol important cel puțin până în 2030, după care va scădea, dar nu va fi eliminat complet prea curând”, a mai declarat reprezentanta CE. Ea a adăugat că, în acest context, Neptun Deep este o alternativă foarte bună la importurile din Rusia, iar Comisia poartă discuții cu România, dar și cu alte state, pentru a vedea „dacă acest gaz este disponibil și pentru alte state membre”.
Reprezentanta instituției a subliniat că România joacă un rol foarte important pentru securitatea aprovizionării cu energie a întregii regiuni.
Pentru a asigura securitatea Neptun Deep, mai ales a conductelor cu lungime de 120 km care duc gazul la țărm, România vrea să achiziționeze trei nave, unele finanțate prin mecanismul SAFE, potrivit fostului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu. Este vorba despre o corvetă din clasa Hisar, achiziționată din Turcia, și două nave de patrulare de coastă rapide.
