Una dintre cele mai mari companii de apărare aeriană din Europa avertizează că fabricile sale strict secrete sunt survolate de un număr tot mai mare de drone şi doreşte reguli clare cu privire la modul de bruiere sau doborâre a acestora, relatează POLITICO, citată de News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Vedem mai multe drone decât acum câteva luni”, a declarat Alain Quevrin, directorul naţional al Thales Belgium. El a subliniat observaţiile făcute deasupra amplasamentului companiei de la Fort d’Évegnée, în regiunea estică a oraşului Liège, singura facilitate belgiană care are licenţă pentru asamblarea şi depozitarea explozibililor pentru rachetele sale de 70 mm.
Comentariile sale vin pe fondul unui număr tot mai mare de semnalări în ultima lună ale intruziunii unor vehicule aeriene fără pilot, inclusiv în Polonia, România, Germania, Norvegia şi Danemarca. Unele, cum ar fi dronele de război care survolează Polonia şi România, erau ruseşti, în timp ce originea altora a fost mai greu de determinat.
Ca răspuns, Copenhaga a interzis temporar săptămâna trecută zborurile cu drone, în timp ce NATO a lansat un nou program, Eastern Sentry, pentru a remedia lacunele critice din sistemul de apărare aeriană al alianţei.
„Suntem îngrijoraţi” de aceste evoluţii, a spus Quevrin, îngrijorări care vin într-un moment în care compania se grăbeşte să-şi dubleze capacitatea de producţie a rachetelor FZ275 neghidate şi ghidate cu laser la 70.000 în următorii ani, atât timp cât există o cerere clară.
Multinaţionala franceză a depus „eforturi enorme” pentru a instala sisteme de detectare în toate facilităţile sale, a explicat el. Compania a declarat că ar putea folosi dispozitive de bruiaj pentru a bloca semnalul necesar controlului dronelor şi pentru a le doborî. Dar problema este că „nu avem voie – din punct de vedere legal”, a explicat Quevrin. Una dintre preocupările legate de doborârea dronelor este că acestea pot provoca daune sau răni persoane în momentul căderii rămăşiţelor.
Acum, ţări precum Belgia trebuie să precizeze „care este procedura corectă” pentru astfel de observaţii, inclusiv unde se termină responsabilităţile poliţiei şi unde încep cele ale companiilor, spune Quevrin.
„Procedura trebuie clarificată”, a insistat el, în timp ce zeci de tehnicieni lucrau meticulos pentru a asambla muniţia caracteristică companiei în ateliere de laborator impecabile, în spatele unui perete de sticlă, scrie POLITICO „Este o situaţie cu care trebuie să ne confruntăm cu toţii”, adaugă oficialul Thales din Belgia.
Thales fabrică rachete anti-dronă
Quevrin a mai spus că Thales Belgium se confruntă cu o cerere „incredibilă” pentru rachetele sale, în contextul în care NATO se străduieşte să-şi securizeze spaţiul aerian. Majoritatea producţiei sale actuale este destinată Ucrainei.
Rachetele fabricate în uzina din Herstal şi în fabrica de la Fort d’Évegnée pot fi utilizate împotriva dronelor, versiunea ghidată cu laser vizând UAV-urile mai mari, de mare altitudine, precum dronele Shahed, proiectate în Iran, în timp ce versiunile neghidate eliberează mii de bile de oţel la detonare pentru a distruge roiuri de drone mai mici, de joasă altitudine.
În ultimele săptămâni, alianţa militară a fost criticată aspru pentru răspunsul său la recentele incursiuni în spaţiul aerian, după ce avioanele de război ale NATO au folosit rachete de milioane de dolari pentru a doborî drone ruseşti fabricate din lemn şi spumă, fiecare costând aproximativ 10.000 de dolari.
Thales a primit zeci de cereri pentru rachetele sale de la incursiunea în Polonia, a spus Quevrin, având în vedere că rachetele sale cu o rază de acţiune de 8 kilometri utilizează standarde NATO care se potrivesc sistemelor de arme existente.
„Este o soluţie plug-and-play care permite abordarea unui număr tot mai mare de tipuri de ţinte”, a explicat el.
Germania, Italia, Spania şi Polonia se numără printre principalii clienţi NATO ai companiei, iar firma afirmă că rachetele sale sunt de patru ori mai ieftine decât alternativele de pe piaţă.
Totuşi, pentru a satisface această cerere, Quevrin a spus că UE trebuie să ajute industria să depăşească un alt obstacol: înfiinţarea unui organism care să organizeze proiecte transfrontaliere şi achiziţii atât pentru companii, cât şi pentru guverne.
UE are interdicţia legală de a finanţa direct arme şi echipamente militare, dar a lansat mai multe iniţiative menite să faciliteze achiziţiile comune de arme de către ţările membre, inclusiv prin programul său SAFE de împrumuturi pentru arme în valoare de 150 de miliarde de euro.
