La nivelul Uniunii Europene se discută despre crearea, pe flancul estic al NATO, pe care se află și România, a unui „zid de drone” (drone wall), „o rețea completă terestră și maritimă, capabilă să urmărească și să distrugă ținte”, potrivit Comisarului european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Specialiști din domeniu din România și Letonia, cu care TechRider a discutat, au evidențiat mai multe provocări cu care se va confrunta proiectul. Kubilius admite și el că există piedici. „Trebuie să înțelegem că ducem lipsă de capacități pentru detectarea dronelor. Poate că avem o bună capacitate de a detecta avioane și rachete, dar dronele au specificul lor – zboară foarte jos și sunt mici”, a declarat el.
Potrivit reprezentantului unui producător de drone din Letonia, cu care TechRider a discutat, cea mai mare problemă o reprezintă lipsa de standardizare în domeniu. Sunt folosite multiple modele de drone și tehnologii de detectare și combatere a acestora de către statele din regiune, iar integrarea acestora într-un sistem coerent este dificilă.
O altă piedică semnificativă este reprezentată de faptul că procedurile privind folosirea dronelor diferă de la o țară la alta. „Nici NATO, nici UE nu au apucat să uniformizeze formarea și pregătirea piloților, nici nu au apucat să conducă un program complet și de lungă durată de exerciții comune cu drone – există standarde minime, care se referă în special la siguranța în utilizare și evitarea riscurilor, dar cam atât”, a declarat specialistul din Letonia.
Obstacolele legislative și locale
Există inițiative privind standardizarea, cum ar fi „coaliția dronelor”, dar este nevoie de implicarea guvernelor pentru a uniformiza legislația. Faptul că tehnologia este dual-use, cu folosință atât militară, cât și civilă, nu ajută la crearea de proceduri pentru operarea în siguranță. „Din acest motiv, tendința este de limitare a folosirii acestor drone”, a declarat, pentru TechRider, un specialist din industria locală de apărare.
Pe plan local, o problemă majoră o reprezintă și faptul că legislația românească a echivalat dronele cu aeronave pilotate, mai spune specialistul local, ducând la cerințe uneori prea exagerate privind piloții, de exemplu medicale sau psihologice. Totodată, piloții militari de drone pot fi antrenați în acest moment într-un singur loc din România, la Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu”. În aceste condiții, România nu produce suficient de mulți piloți de drone în acest moment.
Zidul de drone propus de UE, la inițiativa statelor baltice, ar fi un sistem defensiv integrat de-a lungul flancului estic. Acesta ar implica o rețea de senzori (radare, acustici), sisteme de bruiaj electronic și mijloace de interceptare (drone, lasere) pentru a detecta, urmări și neutraliza dronele ostile. Scopul este protejarea spațiului aerian al UE de incursiunile, în special cele rusești, folosind expertiza ucraineană, care deja folosește un sistem similar.
