Pentru prima dată la nivel mondial, o dronă alimentată cu hidrogen a fost trimisă într-o zonă de conflict activ. Forțele Armate ale Ucrainei au început să utilizeze o versiune hibridă a dronei Raybird, dezvoltată de compania ucraineană Skyeton, un aparat de recunoaștere reproiectat radical și conceput special pentru misiuni de lungă durată și detectabilitate minimă, informează Interesting Engineering.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Anunțul a fost făcut de oficialii companiei Skyeton, care precizează că drona a fost deja desfășurată în condiții reale de luptă. Noua variantă Raybird a fost modificată pentru a integra un sistem de alimentare cu hidrogen și pentru a redistribui masa aparatului, astfel încât să poată transporta rezervoare mai mari fără a compromite stabilitatea sau performanțele de zbor.
Principalul avantaj al acestei versiuni este legat de propulsia electrică. Motorul generează mult mai puțină căldură decât un motor clasic cu ardere internă, ceea ce reduce semnificativ amprenta termică a dronei. Iar într-un teatru de operațiuni în care senzorii infraroșii joacă un rol esențial, acest detaliu poate face diferența între reușită și eșec.
De la motor clasic la propulsie cu hidrogen
Raybird, în configurația sa standard, este echipată cu un motor cu ardere internă și poate atinge o autonomie de peste 28 de ore de zbor. Versiunea hibridă, utilizată acum de armata ucraineană, are o autonomie mai redusă, de aproximativ 12 ore, însă Skyeton lucrează la extinderea acesteia până la 20 de ore.
Potrivit companiei, trecerea la propulsia electrică alimentată cu hidrogen aduce nu doar beneficii operaționale, ci și avantaje de mediu, cu aplicații potențiale atât în domeniul militar, cât și în cel civil.
„Am transformat doi ani de cercetare și testări de laborator într-un nou concept de aeronavă. Este aceeași clasă de dronă, cu o greutate similară, dar complet reproiectată, bazată pe propulsie electrică”, a declarat Roman Kneajenko, CEO-ul Skyeton.
Inginerii companiei susțin de asemenea că au rezolvat o serie de probleme considerate critice pentru utilizarea hidrogenului în aviația fără pilot: rezistența la variații climatice, permeabilitatea materialelor la hidrogen, precum și aspecte legate de infrastructură și logistică.
Cum funcționează drona cu hidrogen
În noua configurație, Raybird folosește hidrogen pentru a produce energie electrică, care alimentează motoarele de propulsie. Combustibilul este stocat în cartușe interschimbabile, ceea ce permite o operare relativ rapidă pe teren.
Drona are o viteză de croazieră de aproximativ 110 km/h, o greutate la decolare de 23 de kilograme, o anvergură a aripilor de 4,7 metri și poate transporta o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Comparativ cu versiunea clasică, varianta hibridă este mai silențioasă, mai greu de detectat termic și poate opera într-un interval mai larg de altitudini.
„Amprentă termică neglijabilă”, un atu cheie pe front
Skyeton subliniază că Raybird este o dronă de recunoaștere, nu una de atac. Deși este utilizată în zone de război, rolul său este acela de a colecta informații, folosind senzori radar și sisteme avansate de supraveghere, fără a angaja ținte direct.
În acest context, reducerea semnăturii termice devine esențială. Potrivit companiei, versiunea hibridă a Raybird are o „amprentă termică neglijabilă”, deoarece motoarele electrice produc mult mai puțină căldură decât cele cu ardere internă.
„Hidrogenul ne permite să combinăm avantajele motoarelor electrice, fiabilitate ridicată, putere și întreținere simplă, cu capacitatea de zbor continuu pe durate mari, care definește dronele noastre. Este un echilibru crucial, mai ales că Raybird îndeplinește misiuni complexe de recunoaștere în adâncime, cu echipamente sofisticate, iar durata medie a unei astfel de misiuni depășește 10 ore”, a explicat Roman Kneajenko.
