Una dintre cele mai fascinante întrebări ale științei este dacă timpul a existat înainte de Big Bang. Răspunsul nu e simplu și depinde mult de ce înțelegem prin „Big Bang” și de cum privim legile fizicii care guvernează Universul, afirmă BigThink.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În Universul actual, timpul pare să curgă la fel pentru toată lumea. O secundă e o secundă, fie că ești pe Pământ, într-o rachetă, sau lângă o gaură neagră. Asta ne spun teoriile moderne ale fizicii, în special teoria relativității a lui Einstein.
Chiar dacă în unele condiții extreme, cum ar fi la viteze foarte mari sau lângă obiecte cu gravitație puternică, timpul poate încetini sau accelera în raport cu un alt observator, el tot curge. Timpul nu se oprește.
Ce spune fizica cuantică?
Lucrurile devin mai ciudate în lumea mecanicii cuantice, unde timpul nu mai este doar un „ceas” care ticăie constant. Devine un concept mai alunecos, influențat de incertitudine. De exemplu, particulele subatomice care trăiesc foarte puțin nu au o masă precisă, masa lor depinde de cât „timp” trăiesc.
Cu cât viața lor e mai scurtă, cu atât masa lor devine mai imprecisă. Acesta este un efect real și măsurabil în laboratoare.
Ce spunea Stephen Hawking?
Celebrul fizician Stephen Hawking susținea că, înainte de Big Bang, timpul nici măcar nu exista. În viziunea sa, timpul începe odată cu Universul. E ca și cum ai întreba „ce e mai la nord de Polul Nord?”. Nu are sens, pentru că Polul Nord este deja limita.
Dar acest punct de vedere se bazează pe o teorie mai veche a Big Bang-ului, care presupunea că Universul a început dintr-un punct minuscul, o „singularitate” unde toate legile fizicii se prăbușesc.
Cum vedem Big Bang-ul azi?
Astăzi, mulți oameni de știință privesc Big Bang-ul ca o etapă din evoluția Universului, nu ca începutul absolut. Înainte de Big Bang, se crede că a avut loc o perioadă numită inflație cosmică, un moment în care Universul s-a extins extrem de rapid, dintr-o stare cu totul diferită de cea pe care o cunoaștem.
Acea stare nu conținea materie sau radiații, ci o formă specială de energie. Și, foarte important, timpul continua să curgă și în timpul inflației. Doar că legile fizicii din acea perioadă erau diferite față de cele de azi.
Deci… a fost sau nu timp înainte de Big Bang?
Răspunsul scurt: poate. Nu știm sigur. Este posibil ca, înainte de inflație, Universul să fi fost într-o stare „fără timp”, o stare exotică din care spațiul și timpul au apărut împreună. Dar nu avem suficiente dovezi pentru a spune asta cu certitudine.
Tehnologia actuală nu ne permite să „vedem” mai departe de Big Bang. Tot ce putem face este să construim modele și teorii care să explice observațiile din prezent.
Ce înseamnă asta pentru noi?
În loc să ne imaginăm Universul ca pornind dintr-un punct fix, oamenii de știință încep să vadă începuturile sale ca o succesiune de etape, fiecare cu propriile legi ale fizicii. Poate că timpul, așa cum îl înțelegem noi, a apărut după o fază în care el nici măcar nu avea sens.
Este o idee provocatoare, care schimbă modul în care ne gândim la originea a tot ce există – inclusiv la noțiuni fundamentale precum „început” sau „cauză”.
