Într-o lume tot mai orientată spre energii regenerabile și tehnologii avansate, materialele critice, cunoscute și sub numele de „pământuri rare”, devin esențiale pentru viitorul Europei. România, cu resursele sale naturale și poziția strategică, ar putea juca un rol-cheie în reducerea dependenței de marii furnizori globali, precum China.
Despre acest potențial, dar și despre provocările economice, sociale și de mediu, discutăm cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un interviu realizat de TechRider. Ce șanse are România să devină un lider în acest domeniu și cum poate transforma bogățiile sale în beneficii reale? Redăm mai jos interviul complet:
Dumitru Chisăliță: Subiectul acesta l-am promovat și l-am dezvoltat într-un material anul trecut, la începutul anului 2024. Am ținut acum să-l repun pe tapet pentru că există un interes mai mare decât era atunci, în speranța că poate reușim să dezmorțim niște lucruri care sunt blocate în prezent.
Vedem cu toții că ne îndreptăm către o eră a energiilor regenerabile, dar trebuie să înțelegem că această eră vine la pachet cu materialele necesare pentru a le folosi. Europa a fost dependentă până recent de resurse din Federația Rusă – gaze sau petrol –, iar Green Deal-ul își propune ca Europa să devină verde, avantajată de resurse regenerabile, ceea ce e pozitiv. Totuși, pentru asta avem nevoie de substanțe denumite generic „pământuri rare” sau „materii critice”.
Există multe legende despre pământurile rare. Deși poartă acest nume, ele nu sunt chiar atât de rare. Sunt 17 elemente cu similarități, care se găsesc împreună, larg răspândite pe Terra, dar nu concentrate. Asta face obținerea lor dificilă și costisitoare, neexistând zăcăminte mari, cum vedem la cupru, fier sau marmură. Totodată, distribuția lor e inegală global.
Se vorbește mult despre China, care exploatează peste 97% din pământurile rare la nivel global, deși deține doar 38% din rezerve. China a înțeles de peste 20 de ani că viitorul stă în resurse regenerabile și tehnologii moderne – mașini electrice, telefoane, roboți, calculatoare. A dezvoltat o strategie și o politică de exploatare, poziționându-se astfel în frunte.
Dacă Europa vrea să se decupleze de resursele clasice, trebuie să-și dezvolte capacitatea de extragere și producție a acestor materii prime pe teritoriul său, dar și un lanț lung de obținere a produselor finite – de la turbine eoliene și panouri fotovoltaice la mașini electrice și roboți.
Poziția României
Reporter TechRider: În acest context, ce rol poate juca România?
Dumitru Chisăliță: Poziția României poate fi una demnă de luat în seamă. Avem resurse precum gazele din Marea Neagră, dar și materiale critice. Conform unui studiu al Uniunii Europene, România e lider la rezervele de grafit, depășind țări ca Portugalia, Spania, Austria sau Suedia.
Pe lângă grafit, avem nisipuri cuarțoase, bor, crom, magneziu, germaniu, stibiu, wolfram și alte pământuri rare. Strategia Ministerului Economiei până în 2035 arată că aceste resurse pot fi exploatate. Dar nu e avantajos să le vindem doar ca materii prime; valoarea adăugată maximă vine din produse finite, printr-un ciclu complet de producție.
Reporter TechRider: Unde găsim aceste resurse în România?
Dumitru Chisăliță: Conform strategiei, ele sunt în Dobrogea, Munții Apuseni, Poiana Ruscă, Banat, dar și în nord-est – Munții Bistriței și Harghita. Aici au fost identificate materiale precum bismut, galiu, vanadiu sau germaniu, care pot contribui la Pactul Verde European printr-un lanț de producție semnificativ.
Utilizarea materialelor critice
Reporter TechRider: Dați-ne exemple de produse finite unde se folosesc aceste materiale.
Dumitru Chisăliță: Aproape tot ce e electronic le conține. De exemplu:
- Itriul – lentile pentru camere și echipamente refractare;
- Prometiul – baterii auto;
- Samariul – lasere și tije de control în reactoare nucleare;
- Alte elemente – hard disk-uri, magneți, aparate cu raze X, fibră optică, becuri LED.
Sunt esențiale pentru viitorul bazat pe regenerabile.
Există și posibilitatea reciclării. De exemplu, iPhone 12 reutilizează 98% din pământurile rare, iar BMW și Renault (Zoe) au redus dependența de ele în mașinile electrice. Economia circulară – recuperarea din deșeuri și limitarea extracției – e crucială.
Reporter TechRider: Când va deveni economia circulară predominantă?
Dumitru Chisăliță: Rapoartele ONU arată că doar 1% din pământurile rare se reciclează global. Va dura ani sau zeci de ani. Țările scandinave au avansat, dar România e în urmă.
Atragerea Investițiilor
Reporter TechRider: Cum poate România atrage investiții în acest domeniu?
Dumitru Chisăliță: Avem nevoie de:
- Debirocratizare;
- Stabilitate fiscală;
- Politici economice atractive;
- Dezvoltarea lanțurilor productive.
Dar esențială e acceptabilitatea comunităților locale prin dialog corect, beneficii reale pentru ele și combaterea fake news-urilor.
Reporter TechRider: Care sunt cele mai mari mituri despre extracție?
Dumitru Chisăliță: Miturile vin din asocierea cu mineritul: impurități în aer, apă, sol, distrugerea habitatului, substanțe toxice. Unele sunt exagerări, dar orice exploatare afectează zona. Important e să fie controlată, cu beneficii pentru comunități și fără daune ireversibile.
Rolul României în Europa
Reporter TechRider: Cât de realist e ca România să reducă dependența Europei de China și Rusia?
Dumitru Chisăliţă: Șansele sunt mari. Avem resurse, oameni, finanțare. Dar ne trebuie politici economice, predictibilitate și eficiență. România e codașă la productivitatea resurselor – folosim de 16 ori mai multe resurse decât țările eficiente. Fără eficiență, bogățiile rămân inutilizabile.
Mineritul e poluant, dar poluarea poate fi controlată dacă se respectă reguli. China exploatează ieftin (67% sub costul global), dar sacrifică mediul și cumunitățile. Australia și Canada oferă exemple de dialog și prevenire a dezastrelor. România trebuie să găsească un echilibru realist.
