Revoluția digitală a devenit, fără să vrem, un vast experiment în desfășurare. Iar copiii și tinerii, priviți în acest context, sunt cei mai expuși la efectele acestei revoluții. Și pe măsură ce diagnosticele de ADHD cresc în întreaga lume, apare o întrebare esențială… ar putea utilizarea tot mai intensă a dispozitivelor digitale să joace un rol în această emergență a problemelor de sănătate?
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Pentru a răspunde, o echipă internațională de cercetători, coordonată de Dr. Torkel Klingberg, de la Departamentul de Neuroștiințe, de la Institutul Karolinska din Stockholm, au urmărit peste 8.000 de copii, de la vârsta de aproximativ zece ani până la 14 ani. Specialiștii le-au analizat obiceiurile digitale și i-au încadrat în trei categorii: utilizatori de jocuri video, TV/video (de tipul YouTube) și rețele sociale, anunță The Conversation.
În ultima categorie au intrat aplicații precum TikTok, Instagram, Snapchat, X, Messenger și Facebook. Ulterior, oamenii de știință au evaluat dacă folosirea acestor platforme era asociată cu schimbări pe termen lung în cele două simptome de bază ale ADHD, lipsa de atenție și hiperactivitatea.
Utilizarea rețelelor sociale este asociată cu cel mai mare risc de ADHD
Iar rezultatele au fost clare. Utilizarea rețelelor sociale este asociată, conform autorilor studiului publicat în revista Pediatrics Open Science, cu o creștere treptată a lipsei de atenție, unul dintre principalele simptome ale ADHD. În schimb, jocurile video și vizionarea de videoclipuri nu au produs același efect.
Mai mult, aceste concluzii s-au menținut chiar și după ce au fost luați în calcul factori majori precum riscul genetic pentru ADHD sau veniturile familiilor.
Efectul merge într-o singură direcție
Cercetătorii au testat și ipoteza inversă. Aceea că poate copiii cu probleme de atenție sunt atrași mai mult de rețelele sociale. Dar această ipoteză nu s-a confirmat. Direcția cauzală merge într-un singur sens. Rețelele sociale prezic ulterior apariția lipsei de atenție, nu invers.
Deși efectul nu este suficient de mare încât să transforme un copil fără probleme într-un caz clinic de ADHD, el devine semnificativ la nivel populațional. Iar statistica este devastatoare. Dacă toți copiii ar petrece cu o oră mai mult pe rețele sociale, numărul diagnosticului ar putea crește teoretic cu 30%.
De ce afectează rețelele sociale atenția, iar jocurile nu?
Mecanismul exact nu este cunoscut, însă cercetătorii sugerează că platformele sociale generează o succesiune de distrageri continue, care întrerup capacitatea de concentrare pentru orice perioadă mai lungă. Uneori nici nu este nevoie de apariția unui mesaj nou, simpla anticipare poate fi suficientă pentru a „rupe” atenția.
Pe termen lung, această succesiune de micro-distrageri poate eroda capacitatea de concentrare.
În schimb, jocurile video presupun sesiuni limitate și o concentrare prelungită asupra unei singure sarcini, ceea ce ar putea explica lipsa unui efect negativ asupra atenției.
O generație „mereu online”
Datele globale arată că utilizarea rețelelor sociale a crescut masiv în ultimii 15–20 de ani. În 2015, doar 24% dintre adolescenți spuneau că sunt „constant online”. În 2023, procentul a urcat la 46%.
Iar cum timpul petrecut pe rețele sociale a crescut de la aproape zero în anii 2000 la aproximativ cinci ore pe zi în prezent, specialiștii consideră că acest salt poate explica o parte importantă a creșterii diagnosticului de ADHD.
Australia testează o limită dură
Reglementările actuale par depășite de ritmul schimbărilor. Deși majoritatea platformelor cer o vârstă minimă de 13 ani, restricția este ușor de ocolit.
Australia pregătește însă cea mai dură lege de până acum. Din 10 decembrie 2025, companiile vor fi obligate să verifice că utilizatorii au cel puțin 16 ani, sub amenințarea unor sancțiuni severe.
Dacă aceasta va fi prima țară care va stabili un precedent global într-o problemă care afectează generații întregi, asta rămâne de văzut în următorii ani.
