Întrebarea care ne-a fascinat pe toți, de ce timpul pare să zboare din ce în ce mai repede odată cu vârsta, ar putea avea în sfârșit un răspuns științific. Cercetătorii au descoperit că schimbările din creierul nostru, pe măsură ce îmbătrânim, ar putea explica această senzație universală că anii se scurg din ce în ce mai rapid, informează LiveScience.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham, împreună cu omologii lor de la Universitatea Radboud din Nijmegen, au analizat date din cadrul Cambridge Centre for Ageing and Neuroscience (Cam-CAN), un proiect de cercetare pe termen lung dedicat îmbătrânirii creierului.
Conform studiului publicat în revista Nature, 577 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 88 de ani au vizionat un fragment din vechiul serial televizat „Alfred Hitchcock Presents”. În timp ce participanții priveau clipul, au fost înregistrate scanări prin rezonanță magnetic(fMRI), care au măsurat modul în care activitatea cerebrală s-a modificat în timp.
Fragmentul a fost ales deoarece cercetări anterioare au arătat că, în comparație cu alte clipuri video, acesta provoacă tipare sincronizate de activitate cerebrală la o mare varietate de spectatori. Acest lucru îl face ideal pentru studierea modului în care creierul selectează și urmărește evenimentele.
Descoperiri surprinzătoare
Cercetătorii au analizat înregistrările fMRI cu ajutorul unui algoritm computerizat numit Greedy State Boundary Search (GSBS), care detectează tranzițiile dintre tiparele de activitate cerebrală.
Pe parcursul celor opt minute de vizionare, creierele participanților mai în vârstă au trecut la noi stări de activitate mai rar, iar aceste stări cerebrale au durat mai mult comparativ cu participanții mai tineri. Acest tipar a fost consecvent pe întreaga gamă de vârste, de la 18 la 88 de ani.
„Acest lucru sugerează că stările neurale mai lungi, și prin urmare mai puține, în aceeași perioadă de timp pot contribui la faptul că adulții mai în vârstă percep timpul ca trecând mai repede”, au scris cercetătorii în raportul lor.
Rezultatele se aliniază cu o idee despre timp ce datează încă din epoca lui Aristotel. Mai exact, cu cât mai multe evenimente notabile au loc într-o anumită perioadă de timp, cu atât aceasta pare subiectiv mai lungă. Noile descoperiri ridică posibilitatea că, dacă creierele adulților mai în vârstă înregistrează mai puține „evenimente” într-un interval de timp dat, acesta ar putea fi motivul pentru care timpul pare să zboare.
Deocamdată, doar o ipoteză
Deși este doar o ipoteză deocamdată, „ideea că acest lucru ar putea afecta percepția și memoria în viața de zi cu zi, inclusiv senzația că timpul subiectiv pare să treacă mai repede odată cu vârsta, mi se pare foarte plauzibilă”, a declarat Giorgio Vallortigara, neurolog la Universitatea din Trento, Italia, care nu a fost implicat în noul studiu.
Autorii au atribuit observațiile lor, faptul că adulții mai în vârstă prezintă mai puține tranziții între stările neurale, unui fenomen cunoscut sub numele de dediferențiere neurală legată de vârstă. În acest proces, activitatea diferitelor zone ale creierului devine mai puțin specifică odată cu vârsta.
De exemplu, la tineri, grupurile de neuroni din regiunile selective pentru fețe răspund mai selectiv la chipuri ca și categorie, dar la persoanele mai în vârstă, aceste grupuri de neuroni se activează mai des și pentru obiecte care nu sunt chipuri.
Această generalizare, la nivelul unor grupuri mai largi de neuroni, nu al neuronilor individuali, poate fi valabilă pentru întregul creier și ar putea îngreuna recunoașterea locului în care un eveniment se termină și altul începe, au propus autorii studiului.
Totuși, dediferențierea neurală nu poate explica în totalitate de ce timpul zboară când ești mai în vârstă
Joanna Szadura, lingvistă la Universitatea Maria Curie-Skłodowska din Polonia, care studiază modul în care limbajul modelează percepția noastră asupra timpului, a declarat că ipoteza oamenilor de știință este solidă, dar a adăugat că trebuie să ținem cont și de faptul că fiecare dintre noi are două scale temporale.
Societatea împarte timpul liniar în ore, zile și ani, în timp ce scala noastră internă urmează legi logaritmice. De exemplu, un an reprezintă 20% din viața unui copil de 5 ani, dar doar 2% din viața unei persoane de 50 de ani. Prin urmare, percepția timpului depinde nu doar de numărul de „evenimente” neurale din creier, ci și de modul neliniar în care măsurăm timpul.
Cum putem face timpul să pară mai plin
Cercetătorii au remarcat că adulții mai în vârstă pot totuși face ca timpul să pară subiectiv mai plin. „Învățarea de lucruri noi, călătoriile și implicarea în activități noi pot ajuta ca timpul să pară mai expansiv în retrospectivă. „Poate chiar mai importante sunt însă interacțiunile sociale semnificative și activitățile care aduc bucurie, care pot contribui, de asemenea, la o senzație mai deplină a timpului”, a declarat Linda Geerligs, co-autoare a studiului și cercetătoare la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda.
