Cel mai mare mister al evoluției umane începe capete contur: Ce au reușit oamenii de știință să descopere în 2025
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Unul dintre cele mai persistente mistere ale evoluției umane, apărut în urmă cu 15 ani dintr-un fragment minuscul de os vechi de 60.000 de ani, a început să capete contur în 2025.
În 2010, analiza ADN-ului extras dintr-un os de deget descoperit în peștera Denisova din Munții Altai, Siberia, a dezvăluit existența unei populații umane necunoscute până atunci, notează CNN. Grupul a primit numele de Denisovani, iar studiul genetic a arătat că aceștia s-au încrucișat cu Homo sapiens, urme ale lor regăsindu-se și astăzi în genomul a milioane de oameni, în special din Asia.
Totuși, timp de mai bine de un deceniu, cercetătorii nu au știut aproape nimic despre felul în care arătau denisovanii, unde au trăit sau de ce au dispărut.
„Omul Dragon” intră în ecuație
Un indiciu major a apărut odată cu reanalizarea unui craniu descoperit în orașul Harbin, din nord-estul Chinei. Fosila, cunoscută sub numele de Homo longi sau „Omul Dragon”, fusese scoasă la lumină în 2018, după ce fusese ascunsă zeci de ani într-un puț.
Forma sa neobișnuită nu se potrivea cu niciuna dintre speciile umane cunoscute, iar faptul că ADN-ul denisovan fusese identificat în genomul populațiilor asiatice actuale i-a făcut pe unii cercetători să suspecteze o legătură.
Problema era obținerea materialului genetic: craniul, estimat la aproximativ 146.000 de ani, nu părea să mai conțină ADN utilizabil. Echipa condusă de geneticianul Qiaomei Fu, de la Academia Chineză de Științe, a analizat probe din dintele și din osul petros al craniului, dar fără succes.
ADN-ul ascuns în tartru
Descoperirea decisivă a venit dintr-o sursă neașteptată: tartrul dentar. Cercetătorii au reușit să recupereze ADN mitocondrial din placa mineralizată de pe dinți – un material rar exploatat în astfel de studii.
Deși ADN-ul mitocondrial oferă doar o imagine parțială a ascendenței, rezultatele au indicat o legătură clară cu denisovanii. În plus, fragmentele de proteine extrase din osul craniului au întărit această concluzie.
„După 15 ani, cunoaștem în sfârșit primul craniu denisovan”, a declarat Qiaomei Fu pentru CNN, la publicarea studiului, în iunie.
Un puzzle care începe să se lege
Rezultatele sugerează că „Omul Dragon” aparține unei populații denisovane sau unei ramuri foarte apropiate de aceasta. Descoperirea oferă, pentru prima dată, un indiciu clar despre aspectul fizic al acestei specii umane enigmatice.
Totodată, cercetătorii nu exclud ca individul să fi fost rezultatul unei încrucișări între două specii – un fenomen deja confirmat de alte fosile descoperite anterior în peștera Denisova.
După mai bine de un deceniu de la identificarea denisovanilor doar prin fragmente de ADN, 2025 marchează momentul în care această populație începe, în sfârșit, să capete un chip.
