Deși a domnit doar un deceniu și a murit adolescent, Tutankhamon a fost înmormântat cu mai multe comori decât oricare alt faraon egiptean. La o sută de ani de la descoperirea mormântului său, cercetătorii încep să înțeleagă de ce un rege aparent lipsit de importanță a primit o astfel de înmormântare fastuoasă, releatează NewScientist.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În toamna anului 1925, egiptologul britanic Howard Carter deschidea sicriul de aur masiv al faraonului Tutankhamon, descoperit cu trei ani în urmă în Valea Regilor. Ce a găsit înăuntru a uimit întreaga lume. Trupul mumificat al tânărului rege, acoperit de o mască funerară din aur și pietre semiprețioase, capodoperă a artei egiptene.
Această descoperire, rămasă un simbol al egiptologiei, a transformat un faraon altminteri obscur într-un superstar istoric. Tutankhamon, spun specialiștii, nu a fost nici un mare conducător militar, nici un reformator de anvergură. A domnit mai puțin de zece ani, între adolescență și moartea sa timpurie, și a avut o influență modestă asupra cursului istoriei Egiptului Antic.
Cu toate acestea, mormântul său, de dimensiuni reduse în comparație cu al altor regi, a fost plin până la refuz cu peste 5400 de obiecte de lux: care de luptă, bijuterii, statui aurite, paturi și tronuri, ba chiar și un pumnal forjat din fier meteoric.
Această abundență de artefacte a ridicat o întrebare tulburătoare: dacă un faraon minor a fost înmormântat cu atâtea comori, ce bogății au fost îngropate odinioară cu regii cu adevărat mari ai Egiptului?
Un caz excepțional
Potrivit egiptologului american Peter Lacovara, Tutankhamon ar putea fi, paradoxal, faraonul cu cele mai bogate funeralii din toată istoria Egiptului Antic. „Nici măcar Khufu, constructorul Marii Piramide din Giza, nu ar fi avut atâtea bunuri în mormântul său”, spune acesta.
Explicația este o combinație de factori istorici, religioși și politici. Tutankhamon a urcat pe tron după o perioadă tulbure, marcată de tentativa tatălui său, Akhenaton, de a impune o religie monoteistă, cultul lui Aton, în detrimentul tradiționalului panteon egiptean. Această reformă radicală a fost abandonată rapid după moartea lui Akhenaton, iar restaurarea vechii credințe s-a produs chiar în timpul domniei fiului său, Tutankhamon.
Astfel, deși tânărul rege nu a fost inițiatorul acestui reviriment religios, el a devenit figura-simbol a revenirii la tradiție. Unii istorici cred că opulența înmormântării sale reflectă această recunoaștere simbolică: o modalitate prin care elita sacerdotală și clasa conducătoare au dorit să marcheze sfârșitul unei ere controversate și începutul restaurării ordinii divine.
Mai mult, Lacovara susține că multe dintre obiectele din mormântul lui Tutankhamon nu îi aparțineau de drept. „Este foarte posibil ca o parte însemnată a mobilierului funerar să fi fost destinată altor faraoni, considerați ulterior eretici din cauza asocierii lor cu cultul lui Aton”, explică el. Obiectele acestora ar fi fost recuperate și îngropate alături de tânărul rege, fie ca ofrandă, fie ca modalitate de a scăpa de ele.
O comoară ascunsă din greșeală
Un alt factor care a contribuit la păstrarea comorilor intacte a fost, ironic, discreția mormântului. Spre deosebire de marile morminte ale faraonilor Ramessizi, care aveau intrări vizibile și fuseseră adesea prădate, cel al lui Tutankhamon era mic, îngropat adânc și uitat de veacuri. Chiar și astfel, mormântul a fost jefuit de două ori la scurtă vreme după înmormântarea faraonului, dar hoții nu au reușit să sustragă decât o mică parte din bunurile descoperite.
Dincolo de contextul religios și de norocul pur, arta obiectelor descoperite în mormântul său vorbește despre o epocă de aur a Egiptului. Țara se afla, în perioada dinastiei a XVIII-a, la apogeul prosperității sale, iar meșteșugarii beneficiau de susținere economică și politică pentru a crea unele dintre cele mai rafinate piese din întreaga Antichitate.
Masca sa funerară, analizată recent de cercetători germani, este compusă din peste 1200 de piese individuale, fiecare îmbinată cu o precizie uimitoare. În comparație, masca de aur a faraonului Psusenes I, un alt rege înmormântat cu onoruri, este făcută din doar două foi de aur, cu puține încrustații.
Urme de ritualuri pierdute
Descoperirile recente din mormântul lui Tutankhamon continuă să rescrie istoria Egiptului. Arheologul Nicholas Brown, de la Universitatea Yale, a identificat în inventarul funerar urme ale unui ritual religios necunoscut anterior, Trezirea lui Osiris, care avea să devină o parte esențială a cultului funerar în deceniile următoare. Asta sugerează că, deși tânăr, faraonul a fost asociat cu inovații religioase majore, consolidându-i rolul de restaurator al ordinii divine.
Un mormânt ca un magazin regal
Fotografiile de la excavările lui Carter din 1922 arată o imagine care a devenit emblematică: camere înghesuite până la refuz cu artefacte, ca un depozit regal în miniatură. Mai multe paturi, scaune, care identice, indicii clare că Tutankhamon a fost înmormântat cu obiectele nu doar ale sale, ci și ale altora.
Motivul exact rămâne în dezbatere. Poate că tezaurul faraonilor eretici a fost considerat „pătat” și s-a dorit îngroparea lui, sau poate a fost un gest de recunoștință față de Tutankhamon, cel care a readus echilibrul religios. Cert este că bogăția descoperită în mormântul său rămâne unică.
Ce ne mai poate spune trecutul
Într-un efort de a înțelege mai bine contextul istoric, cercetătorii speră să descopere mormântul pierdut al lui Thutmose al II-lea, strămoșul lui Tutankhamon. Recent, o echipă britanică a identificat un posibil loc de relocare a mormântului său, sub o movilă de dărâmături din apropierea Văii Regilor. Dacă se confirmă ipoteza, această descoperire ar putea oferi un punct de comparație esențial pentru înțelegerea excepționalității mormântului lui Tutankhamon.
Până atunci, misterul tânărului faraon continuă să fascineze. Iar comoara lui, un amestec de artă, religie, politică și noroc, rămâne una dintre cele mai spectaculoase mărturii ale unei civilizații care, chiar și la peste 3000 de ani distanță, încă mai are multe de spus.