Timp de secole, abilitatea de a crea artă a fost văzută ca un semn distinctiv al speciei noastre. Chiar și la începutul secolului al XX-lea, comunitatea academică se îndoia că oamenii din Paleoliticul superior (acum 45.000–12.000 de ani) aveau simț artistic. Un nou studiu arheologic arată însă că neanderthalienii realizau forme de artă cu cel puțin 64.000 de ani în urmă, cu mult înainte ca Homo sapiens să ajungă în Europa, informează The Conversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În peșterile La Pasiega (Cantabria), Maltravieso (Extremadura) și Ardales (Malaga), cercetătorii au identificat desene realizate cu pigmenți minerali, care reprezintă linii, forme geometrice și contururi de mâini.
Analiza depozitelor de calcit formate peste picturi, realizată prin metoda uraniu-toriu, a arătat că acestea au o vârstă minimă de 64.000 de ani. Cu cu cel puțin 22.000 de ani mai vechi decât cea mai veche atestare a lui Homo sapiens în Peninsula Iberică.
„Imaginile ar putea fi chiar mai vechi”, afirmă autorii studiului, cei care subliniază că toate vestigiile arheologice din acele peșteri aparțin exclusiv neanderthalienilor.
Artă fără figuri
Deși nu au fost descoperite reprezentări figurative, animale sau oameni, arta neanderthaliană include semne abstracte, urme de degete imprimate în lutul moale al pereților și chiar aranjamente de stalactite.
În peștera Bruniquel, din sud-vestul Franței, neanderthalienii au rupt stalactite, le-au aliniat într-o formă circuclară și au aprins focuri deasupra lor. Nu era o locuință, ci o structură simbolică, interpretată de cercetători drept o posibilă formă de expresie artistică sau ritualică.
Noi dovezi din Franța
O confirmare recentă vine din peștera Roche-Cotard, din Valea Loarei. Acolo, cercetătorii au descoperit urme de degete și linii ondulate trasate în argila pereților. Sedimentele depuse la intrarea peșterii arată că aceasta a fost sigilată complet acum cel puțin 54.000 de ani, deci cu mult înainte ca omul modern să ajungă în zonă.
„Aceste urme arată clar o intenție, o organizare și o interacțiune simbolică cu spațiul”, susțin autorii studiului.
O schimbare de perspectivă
Timp de decenii, neanderthalienii au fost portretizați ca „brute hirsute”, puternic, dar lipsiți de o gândire abstractă. Noile descoperiri arată însă contrariul .Ei nu doar că stăpâneau focul și fabricau unelte complexe, ci aveau și o capacitate cognitivă similară cu a lui Homo sapiens..
„Această artă ar putea marca momentul în care neanderthalienii au devenit conștienți de propria lor existență în lume. Poate fi prima dovadă a unei lumi interioare, imaginare”, spun cercetătorii.
