O scădere de aproape 70% a mercurului atmosferic în ultimele două decenii confirmă eficiența politicilor globale de reducere a poluării. Însă cercetătorii avertizează că următoarea provocare vine din… sol, potrivit Eurekalert.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Mercurul, un poluant periculos în anumite forme, precum metilmercurul, toxic pentru oameni, este eliberat atât prin procese naturale, cât și prin activități umane. Dar un nou studiu publicat în revista ACS ES&T Air arată că nivelurile de mercur din atmosferă au scăzut semnificativ în ultimele două decenii, în special datorită reducerii emisiilor provocate de om.
„Urmărind poluarea cu mercur timp de patru decenii, din vârful lumii, demonstrăm că eforturile globale dau roade, nivelurile de mercur din aerul din jurul Everestului au scăzut semnificativ în ultimele douăzeci de ani”, explică Yindong Tong, autorul principal al studiului.
Ce surse de mercur controlăm deja
Activitățile umane care contribuie la poluarea cu mercur includ arderea combustibililor fosili, incinerarea deșeurilor și mineritul. Pentru a limita aceste surse, au fost introduse reglementări stricte la nivel internațional – printre care Convenția de la Minamata privind Mercurul, care vizează eliminarea sau limitarea celor mai periculoase surse industriale de mercur.
Eficiența acestor măsuri este monitorizată inclusiv prin măsurarea cantității de mercur din atmosferă. În același timp, mercurul natural, mai ales sub formă gazoasă, continuă să fie eliberat din rezervorul său principal: solul. Iar în contextul schimbărilor climatice, este posibil ca solul să elibereze tot mai mult mercur în atmosferă.
Cum poți măsura poluarea trecutului? Cu frunze alpine
Pentru a evalua evoluția mercurului în atmosferă în ultimele decenii, cercetătorii au folosit o metodă ingenioasă: analiza frunzelor unei plante alpine perene (Androsace tapete), care crește la altitudini înalte pe Everest. Această plantă formează anual un nou strat de frunze externe – iar compoziția lor reflectă condițiile atmosferice din acel an.
Prin analiza frunzelor vechi prelevate din centrul a două plante, cercetătorii au reușit să reconstruiască nivelurile istorice de mercur atmosferic până în anul 1982.
Rezultatul, un declin de 70%, dar o problemă nouă
Între anii 2000 și 2020, concentrația totală de mercur elementar din atmosferă a scăzut cu 70%, iar proporția provenită din surse terestre (din sol) a devenit din ce în ce mai mare. În prezent, cercetătorii estimează că 62% din mercurul atmosferic provine din sol, față de doar 28% din surse umane.
Această schimbare a raportului surselor este documentată inclusiv prin modelele de izotopi de mercur regăsite în frunzele plantelor, care permit diferențierea între mercurul emis recent de om și cel reemis din rezervele naturale.
Ce urmează? Solul devine noul poluator
Cercetătorii subliniază că măsurile internaționale, precum Convenția de la Minamata, și-au dovedit eficiența în reducerea emisiilor industriale de mercur. Tendințele observate pe Everest sunt în acord cu datele din alte regiuni ale emisferei nordice, unde s-au înregistrat scăderi similare.
Însă provocarea următoare vine din altă direcție. Emisiile din sol, agravate de schimbările climatice și de încălzirea globală, ar putea deveni principala sursă de mercur în atmosferă. De aceea, cercetătorii propun ca viitoarele politici de mediu să se concentreze nu doar pe reducerea surselor umane, ci și pe limitarea reemisiilor naturale, în special prin protejarea ecosistemelor și a solurilor sensibile.
