O echipă internațională de oameni de știință a confirmat, în premieră, existența unor vaste tuneluri subterane de lavă pe Venus, iar dimensiunile lor colosale ridică întrebări noi despre geologia extremă a planetei. Descoperirea, prezentată la Congresul Științific Europlanet din Helsinki, demonstrează că pe Venus se petrec fenomene unice, care nu respectă legile obișnuite ale formării tuburilor de lavă, informează NewScientist.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Până acum, existența tunelurilor de lavă, formațiuni create de lava topită care se solidifică la suprafață, era confirmată pe Pământ, pe Lună și pe Marte. Pe corpuri cerești cu gravitație redusă, precum Luna, aceste tuneluri pot atinge dimensiuni uriașe, motiv pentru care sunt considerate posibile adăposturi pentru viitoarele misiuni spațiale.
Deși pe Venus fuseseră observate indicii, cum ar fi denivelări și cavități la suprafață, nu era clar dacă acestea erau cauzate de tuneluri de lavă sau de alte procese geologice, așa cum ar fi activitatea tectonică.
O descoperire care sfidează logica
Echipa, condusă de cercetătoarea Barbara De Toffoli de la Universitatea din Padova, Italia, a găsit acum dovezi directe. Folosind date radar și de cartografiere din misiuni anterioare, echipa a analizat modul în care aceste cavități se aliniază în apropierea vulcanilor masivi de pe Venus. Ei au identificat patru exemple clare, a căror formare nu poate fi explicată prin alte procese geologice. Mai mult, cavitățile se aliniază cu pantele abrupte ale vulcanilor, direcția pe care s-ar fi scurs lava.
Surpriza a venit din dimensiunea tunelurilor. Pe Venus, unde gravitația este comparabilă cu cea a Pământului, tunelurile de lavă au un volum similar cu cele de pe Lună, care are o gravitație mult mai mică. Această discrepanță sugerează că gravitația nu este singurul factor care influențează formarea acestor structuri.
Presiunea și temperatura, factori decisivi
„Tunelurile de pe Pământ au volume mai mici, cele de pe Marte sunt puțin mai mari, iar cele de pe Lună sunt chiar și mai mari. Apoi vine Venus, care perturbă complet această tendință, și afișează volume foarte, foarte mari”, a explicat De Toffoli.
Cercetătoarea a sugerat că mediul venusian extrem de cald și cu presiune ridicată ar putea juca un rol decisiv în modul în care roca topită se mișcă sub suprafață. Presiunea atmosferică extrem de mare de pe Venus ar putea determina o aplatizare a tunelurilor, și ar preveni o eroziune intensă pe fundul lor.
