O echipă de paleontologi a descoperit, în Austria, rămăşiţele a cinci mamuţi lânoşi, animale enorme care se pare că au fost vânate şi apoi tranşate de oameni, transmite miercuri Live Science, citată de Agerpres.
Rămăşiţele de mamut au fost descoperite în timpul unor săpături în situl Langmannersdorf, aflat la aproximativ 65 de kilometri vest de Viena. Oasele şi fildeşii mamuţilor au fost găsite grupate în două zone diferite, aflate la 15 metri distanţă unele de altele, conform cercetătorilor.
Unul dintre cele cele două grupuri este reprezentat de oasele de mamut, dintre care unele prezintă urme de unelte folosite pentru tranşarea cărnii. În apropiere au fost descoperite şi numeroase unelte din piatră.
În cea de-a doua zonă, echipa a descoperit rămăşiţele a cel puţin trei mamuţi. Paleontologii au descoperit fragmente de fildeş şi colţi întregi de mamut, grupaţi laolaltă, separat faţă de oase, ceea ce indică faptul că europenii din Paleolitic procesau probabil fildeşul de mamut, care ar fi putut fi folosit pentru a face vârfuri de suliţă.
„Faptul că nu am găsit doar oase individuale aici, ci o zonă ce era folosită intensiv pentru tranşarea animalelor, ne-a întrecut toate aşteptările”, a declarat într-un comunicat arheologul Marc Händel, de la Institutul Arheologic din Austria, din cadrul Academiei austriece de Ştiinţe (ÖAW). Dovezile istorice arată că vechii oameni foloseau fildeşul de mamut pentru a produce unelte, ornamente, accesorii dar şi vârfuri de suliţă şi săgeată pentru vânătoare.
Mamuţii lânoşi (Mammuthus primigenius) ajungeau până la înălţimea de 3,5 metri la greabăn şi aveau nişte colţi uriaşi, puternic curbaţi. Aceste animale populau teritorii vaste din America de Nord, Europa şi Asia în perioada ultimei ere glaciare, ce s-a încheiat acum aproximativ 11.700 de ani.
Aceste animale enorme reprezentau o resursă crucială pentru oamenii din Paleolitic. Carnea era consumată, oasele erau folosite pentru producţia de unelte şi construcţia de adăposturi, iar pieile pentru a ţine de cald. Majoritatea mamuţilor au dispărut acum aproximativ 10.000 de ani, probabil din cauza schimbărilor climatice şi a vânătorii, însă mici populaţii de mamuţi lânoşi au supravieţuit pe insule izolate până acum aproximativ 4.000 de ani.
Situl Langmannersdorf a fost excavat pentru prima oară între anii 1904 şi 1907, iar urmele a două tabere ale vânătorilor de mamuţi au fost descoperite în 1919 şi 1920. În anii ce au urmat, cercetători din mai multe ţări europene au lucrat pe acest sit în căutarea de indicii pentru a explica mai bine relaţia dintre vechii oameni şi mamuţii lânoşi.
În urmă cu aproximativ 25.000 de ani, chiar înainte de perioada de vârf a ultimei ere glaciale de acum 20.000 de ani, turme de mamuţi ar fi folosit Valea Perschling din Austria ca rută migratorie. Descoperirea acestui sit la Langmannersdorf, în care mamuţii vânaţi erau tranşaţi, arată că vechii oameni înţelegeau migraţiile anuale ale mamuţilor şi-i vânau când treceau prin această vale.
Această descoperire oferă indicii importante despre cultura vânătorii din perioada ultimei ere glaciare.
Cercetătorii din cadrul ÖAW vor analiza oasele şi fildeşii de mamut, precum şi uneltele din piatră pentru a afla mai multe detalii cu privire la modul de viaţă al acestor animale şi al oamenilor care le vânau. Oasele şi artefactele vor fi apoi expuse la Muzeul de Istorie Naturală din Viena şi la Perschlingtaler Heimatmuseum (Muzeul de Istorie din Valea Perschling).
