Programul spațial al Rusiei, o nouă victimă a războiului din Ucraina

În vremuri nu foarte îndepărtate, Rusia era un actor esențial în marile proiecte de explorare spațială. În ciuda tensiunilor geopolitice, Moscova colabora cu SUA pe Stația Spațială Internațională (ISS), construia module orbitale și furniza motoare pentru rachetele americane. Astăzi, însă, războiul declanșat în Ucraina și izolarea internațională au împins programul spațial rusesc într-o zonă de incertitudine și regres, arată o analiză realizată de Scientific American.

Colaborarea cu SUA continuă… dar nu pentru mult timp

Deocamdată, Rusia și SUA mai colaborează la bordul SSI. În aprilie, reprezentanți ai NASA și ai agenției spațiale ruse Roscosmos s-au întâlnit la Baikonur, în Kazahstan, pentru a discuta prelungirea programului de „zboruri încrucișate”, prin care astronauți americani zboară cu rachete rusești și invers. Acordul a fost extins până în 2027, iar NASA a transmis că „operațiunile comune se desfășoară în continuare în mod profesionist și în siguranță”.

Dar ce va urma după 2031, când SSI va fi retrasă definitiv? În afara acestui proiect, relațiile spațiale dintre Rusia și Occident sunt aproape inexistente. Programul Artemis, cu care SUA și aliații săi plănuiesc revenirea pe Lună, nu include Rusia. În schimb, Moscova și-a propus să meargă pe cont propriu, sau împreună cu China.

Planuri mari pentru Lună. Realizări, zero.

Rusia visează la un program lunar propriu, compus din șapte misiuni, care să exploreze regiunile polare ale Lunii, bogate în apă înghețată. Ideea este ca, pe termen lung, acolo să fie construită o bază cu echipaj uman. Dar specialiștii ruși avertizează că aceste planuri au fost concepute într-un alt context, înainte de război, când cooperarea internațională părea posibilă.

„Se discutase despre participarea Rusiei la proiectul Gateway, o stație orbitală în jurul Lunii condusă de NASA. Rusia urma să contribuie cu module locuibile și o rachetă super-grea”, explică Vadim Lukașevici, fost inginer aerospațial. Aceste planuri au fost însă abandonate după invazia Ucrainei în 2022, iar sancțiunile economice impuse Rusiei au afectat grav industria aerospațială.

Proiecte întârziate, misiuni ratate

Noile nave spațiale cu echipaj, cum este „Orel” (Vulturul), au fost amânate ani la rând. Deși dezvoltarea a început acum mai bine de un deceniu, primul zbor de test, programat inițial pentru 2023, a fost împins către 2028. Iar racheta care ar trebui să o lanseze, Angara-A5, nu este încă finalizată.

Nici racheta super-grea Ienisei, indispensabilă pentru misiunile lunare, nu are un viitor clar. Deși designul preliminar fusese aprobat în 2019, proiectul a fost înghețat. Iar Roscosmos a anunțat în 2024 că „zborurile cu cosmonauți ruși către Lună sunt amânate”.

Singura misiune majoră lansată de Rusia în ultimii ani, sonda Luna-25, lansată în august 2023, s-a prăbușit pe suprafața Lunii din cauza unei defecțiuni în timpul unei manevre orbitale.

Europa și-a întors privirea. SUA și-au luat motoarele înapoi

Rusia a pierdut și parteneriatul cu Agenția Spațială Europeană (ESA). După declanșarea războiului, ESA s-a retras din toate proiectele comune, inclusiv ExoMars, o misiune spre Marte pentru care Rusia trebuia să furnizeze modulul de asolizare. Europa s-a orientat apoi către NASA, dar și aceste planuri sunt amenințate de reducerile bugetare propuse de administrația americană.

Mai mult, SUA au încheiat și colaborarea tehnologică cu Moscova: în 2024, americanii au renunțat definitiv la motoarele rusești RD-180, pe care le foloseau de zeci de ani pentru lansările Atlas V.

Venus, ultima speranță?

Un posibil teren de reconectare între Rusia și SUA ar putea fi planeta Venus. Uniunea Sovietică este singura care a reușit să trimită sonde pe suprafața acestei planete, iar Rusia își propune să revină acolo. „Ambele țări au planuri serioase pentru studiul lui Venus. O întâlnire între academiile de științe ale celor două țări ar fi utilă”, spune cercetătorul Lev Zelenîi.

Dar, chiar și aici, șansele sunt mici. Administrația americană a propus anularea misiunilor NASA dedicate lui Venus, în favoarea altor priorități.

Rusia nu mai are cu ce atrage parteneri

În anii Războiului Rece, chiar și adversarii ideologici ai Moscovei recunoșteau expertiza rusă în domeniul rachetelor și al zborurilor cu echipaj. Astăzi, Rusia are din ce în ce mai puțin de oferit, iar izolarea diplomatică și economică îi diminuează și mai mult capacitățile.

„Tendința actuală este clară: SUA s-au decuplat de Rusia în spațiu. Chiar dacă Trump ar reveni la o politică prietenoasă, e puțin probabil ca această direcție să se schimbe”, concluzionează Pavel Koșkin, cercetător la Academia Rusă de Științe.