Telescopul spațial Gaia și-a încheiat misiunea de cartografiere a Căii Lactee, joi, odată cu transmiterea unei comenzi care îl va trimite pe „o orbită de retragere”, potrivit unui comunicat publicat de Agenția Spațială Europeană (ESA), chiar dacă exploatarea datelor sale științifice va continua până în 2030, informează AFP.
În 11 ani, acest dispozitiv a alcătuit o hartă impresionantă a galaxiei noastre și a permis o mai bună cunoaștere a originii acesteia, a evoluției și a formei sale actuale. Gaia a făcut acest lucru în special datorită unui catalog cu peste 1,8 miliarde de stele, ale căror poziții, caracteristici și deplasări dezvăluie istoria Căii Lactee.
Telescopul Gaia a observat totodată împrejurimile galaxiei noastre, detectând peste 50 de galaxii pitice aflate pe orbita Căii Lactee, precum și fluxuri și roiuri stelare. În interiorul Căii Lactee, Gaia a înregistrat traiectoriile urmate de 150.000 de asteroizi și a detectat prezența a cel puțin 33 de găuri negre.
Lansat pe 19 decembrie 2013 de Agenția Spațială Europeană (ESA), telescopul Gaia și-a realizat observațiile celeste de pe o orbită stabilă, aflată la o distanță de 1,5 milioane de kilometri de Terra, în punctul Lagrange L2, transmite Agerpres.
Pentru a evita ca telescopul Gaia, după ce devine inactiv, să amenințe alte instrumente ce evoluează în aceeași zonă din spațiu, precum telescopul spațial James Webb, inginerii de la ESA au expediat joi comanda ce marchează încheierea activității sale.
În acest caz, ei au transmis motoarelor telescopului un impuls final care îl va duce pe o orbită îndepărtată în jurul Soarelui, cu garanția că va rămâne la cel puțin 10 milioane de kilometri de Pământ în următoarea sută de ani.
În schimb, exploatarea avalanșei de date științifice transmise de telescopul european este departe de a fi finalizată. În 2026, astronomii care participă la misiunea Gaia urmează să publice cel de-al patrulea catalog al cerului, bazat pe informațiile obținute în primii cinci ani și jumătate ai acestei misiuni.
Catalogul final, bazat pe zece ani și jumătate de observații astronomice, este așteptat în jurul anului 2030. Acesta le va oferi cu siguranță astronomilor și astrofizicienilor material suficient pentru a face noi descoperiri în deceniile următoare.
