Oamenii de știință au descoperit primul coronavirus similar cu MERS la liliecii din America de Sud. Detectat în statul Ceará, Brazilia, noul coronavirus prezintă similitudini cu coronavirusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), identificat pentru prima dată în 2012. Experimentele pentru a afla dacă poate infecta oamenii urmează să aibă loc în cursul anului 2025, transmite News.ro.
O colaborare între cercetători din statele braziliene São Paulo și Ceará și colegi afiliați la Universitatea Hong Kong (HKU) din China a dus la descoperirea unui nou coronavirus la lilieci, primul din America de Sud strâns legat de virusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV).
„În acest moment, nu suntem siguri că poate infecta oamenii, dar am detectat părți din proteina spike a virusului (care se leagă de celulele mamiferelor pentru a începe o infecție), sugerând o interacțiune potențială cu receptorul utilizat de MERS-CoV. Pentru a afla mai multe, intenționăm să efectuăm experimente în Hong Kong în cursul anului curent”, a declarat într-un comunicat Bruna Stefanie Silvério, primul autor al articolului publicat în Journal of Medical Virology (JMV).
Cercetătorii au identificat șapte coronavirusuri în cinci din cele 16 tampoane orale și rectale prelevate de la lilieci și colectate de Laboratorul Central de Sănătate (LACEN) din Ceará, în Fortaleza, capitala statului.
Articolul subliniază diversitatea genetică semnificativă a coronavirusurilor în cauză. Cei cinci lilieci proveneau din două specii diferite (Molossus molossus, un insectivor, și Artibeus lituratus, un frugivor).
Într-un studiu anterior al grupurilor de la LACEN Fortaleza și UNIFESP, la lilieci au fost găsite variante ale virusului rabiei strâns legate de variantele prezente la marmosete – un grup de maimuțe mici originare din America de Sud.
„Liliecii sunt rezervoare virale importante și, prin urmare, ar trebui să fie supuși unei supravegheri epidemiologice continue. Această monitorizare ajută la identificarea virusurilor circulante și a riscurilor de transmitere la alte animale și chiar la oameni”, a declarat Ricardo Durães-Carvalho, unul dintre autorii articolului, profesor la EPM-UNIFESP.
MERS-CoV
Coronavirusul MERS a fost identificat pentru prima dată în 2012, în Arabia Saudită. În total, 27 de țări au raportat cazuri începând din 2012, ceea ce a condus la 858 de decese cunoscute din cauza infecției și a complicațiilor aferente.
În virusurile găsite, cercetătorii brazilieni au identificat o secvență genetică cu o similitudine de 71,9% cu genomul MERS-CoV. Gena care codifică proteina spike a prezentat o similitudine de 71,74% cu proteina spike a MERS-CoV, care a fost izolată de la oameni în Arabia Saudită în 2015.
Pentru a afla dacă se poate lega de celulele umane, vor trebui efectuate experimente în laboratoare de înaltă securitate biologică. Aceste teste sunt programate să aibă loc la HKU în cursul anului 2025.
Același liliac, virus diferit
O cercetare anterioară, publicată în JMV de același grup de oameni de știință la finele anului trecut, a raportat detectarea unui gemykibivirus-2 asociat omului la unul dintre liliecii M. molossus analizați la LACEN Fortaleza. Virusul face parte din familia Genomviridae, care cuprinde virusuri cu genom ADN monocatenar circular. Aceste virusuri infectează în principal ciuperci, deși unele au fost identificate și în asociere cu animale vertebrate și nevertebrate.
Potrivit autorilor, acesta era foarte asemănător cu un gemykibivirus identificat în probe de lichid cefalorahidian uman. Același virus a fost identificat, de asemenea, în probe din bănci de sânge.
Cercetările anterioare au detectat gemykibivirusul la pacienți cu HIV, sepsis de origine necunoscută, pericardită recurentă și cazuri inexplicabile de diaree și encefalită.
Acum este pentru prima dată când virusul a fost identificat la lilieci, potrivit FAPESP.
Descoperirea virusului a necesitat dezvoltarea de noi secvențe inițiatoare/amorse (molecule scurte de ARN monocatenar utilizate în genomică pentru inițierea sintezei ADN). În acest caz, amorsele s-au bazat în special pe secvența genetică a gemykibivirusului detectat la om.
„Lipsa secvențelor virale disponibile în bazele de date ne-a împiedicat să analizăm mai în profunzime aceste virusuri”, au declarat cercetătorii.
„Studiile arată importanța de a face acest tip de analiză mai sistematică, optimizată și integrată, cu participarea mai multor sectoare și generarea de date pe platforme unificate care pot fi utilizate de sistemele de sănătate pentru a monitoriza și chiar preveni epidemiile și pandemiile”, notează autorii.
Recent, un alt coronavirus, descoperit în China, care intră în celulele umane pe aceeași cale ca și SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia de Covid-19, a stârnit temeri printre virusologi că istoria s-ar putea repeta la doar doi ani după încheierea pandemiei.
