O echipă internațională de cercetători, echipă din care a făcut parte și geologul român Dr. Dan V. Palcu Rolier, a semnat recent un studiu în prestigioasa revistă Nature în care detaliază o descoperire uriașă în ceea ce înseamnă tranziția hominizilor către genul Homo, dar și modul în care strămoșii noștri îndepărtați au evoluat din punct de vedere tehnologic.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În situl Nomorotukunan din Kenya cercetătorii au descoperit niveluri sedimentare succesive ce acoperă o perioadă de circa 300.000 de ani. Ceea ce este frapant este faptul că de uneltele de piatră păstrate în depozite, inclusiv într-o perioadă marcată de schimbări climatice extreme, sunt neschimbate.
Practic, timp de sute de milenii, strămoșii omenirii s-au bazat pe aceeași tehnologie de prelucrare a pietrei pentru a face față unei lumi aflate într-o permanentă transformare.
„O poveste extraordinară de continuitate culturală”
Echipa condusă de arheologul David Braun de la Universitatea George Washington a scos la iveală unelte de tip Oldowan, prima cultură materială creată vreodată de hominizi, și care, pentru multă vreme, a fost atribuită primilor reprezentanți i genului Homo. Cele descoperite la Nomorotukunan se numără printre cele mai vechi de acest fel din lume (2,7 milioane de ani). De subliniat faptul ă doar trei alte situri africane conțin artefacte mai vechi de 2,6 milioane de ani.
Aceste bucăți de rocă, cioplite pe una sau două fețe pentru a obține margini ascuțite, au fost „vârful tehnologiei” între 2,9 și 1,7 milioane de ani în urmă. În termeni evolutivi, asta înseamnă o durată uriașă, care acoperă mai multe specii și chiar genuri de hominizi. În tot acest timp, uneltele s-au schimbat foarte puțin, și asta în timp ce aceia care le foloseau au evoluat considerabil.
Nomorotukunan este însă o raritate. Puține situri oferă o cronologie atât de extinsă. Vorbim despre straturi succesive de aluviuni și cenușă vulcanică care povestesc 300.000 de ani de meșteșug neîntrerupt, până la dispariția acestui tip de unelte, în urmă cu 2,44 milioane de ani. Cercetătorii estimează că tehnica s-a transmis de-a lungul a aproximativ 10.000 de generații.
„Unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale noastre” – Dan Rolier
Straturile de la Nomorotukunan acoperă tranziția de la Pliocen la Pleistocen, perioadă în care clima Pământului a devenit mai rece și mai aridă. Analizele de polen și microfosile vegetale arată cum mlaștinile de la malul lacului s-au transformat treptat într-o savană. Hominizii care trăiau acolo s-au confruntat cu incendii, secete și râuri care își schimbau cursul. Și totuși, tehnologia lor a rămas neschimbată.
„Pe măsură ce vegetația se schimba, confecționarea uneltelor a rămas constantă. Aceasta este reziliența”, explică arheologul Rahab N. Kinyanjui de la Universitatea Națională a Kenyei.
Uneltele din piatră au fost esențiale pentru supraviețuire. În condițiile mai blânde ale Pliocenului, hrana era ușor de găsit. Dar pe măsură ce mediul s-a uscat, strămoșii noștri au fost nevoiți să scormonească pământul pentru rădăcini și tuberculi sau să taie carnea animalelor. Oasele cu urme de tăiere descoperite la fața locului confirmă că hominizii tăiau carcase pentru a se hrăni, ceva imposibil de făcut doar cu mâinile și dinții.
Probabil au folosit și bețe ascuțite din lemn, dar acestea nu s-au păstrat. În schimb, uneltele din piatră și oasele tăiate oferă o mărturie clară despre ceea ce arheologul Dan Rolier de la GeoEcoMar numește „unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale noastre… folosirea tehnologiei pentru a ne adapta la schimbare”.
Tehnologia Oldowan ar putea fi chiar mai veche decât credeam
Descoperirea de la Nomorotukunan sugerează că tehnologia Oldowan ar putea fi chiar mai veche decât credeam. Cele mai vechi unelte descoperite acolo par a fi realizate de indivizi cu experiență, care știau exact unde să lovească piatra pentru a desprinde forma dorită și ce tip de rocă să aleagă.
„Aceste descoperiri arată că, în urmă cu 2,75 milioane de ani, hominizii erau deja pricepuți la fabricarea uneltelor ascuțite, ceea ce sugerează că tehnologia Oldowan a început mai devreme decât se credea”, subliniază arheologul Niguss Baraki, coautor al studiului.
Alte situri, precum Lomekwi, datat la 3,3 milioane de ani, au oferit indicii despre unelte primitive, posibil precursoare ale celor Oldowan, dar dovezile sunt rare.
Chiar și astăzi, cimpanzeii folosesc pietre pentru a sparge nuci sau oase, iar uneori cioplesc involuntar fragmente ascuțite. Este ușor de imaginat cum un strămoș al nostru, doar prin simpla observație, ar fi descoperit că poate „face pietrele tăioase intenționat”.
Nomorotukunan pare, astfel, să ne spună o poveste fascinantă. Anume că impulsul de a folosi tehnologia pentru a supraviețui este mai vechi decât genul Homo însuși, poate chiar mai vechi decât ultimul nostru strămoș comun cu cimpanzeii.
„Descoperirile noastre sugerează că folosirea uneltelor era deja o adaptare generalizată printre strămoșii noștri primate”, concluzionează Susana Carvalho din cadrul Universității Oxford.
