O cercetare recentă sugerează că presupusa ciumă care ar fi lovit Akhetaten, capitala efemeră a Egiptului antic, ar fi putut să nu existe. Studiul, realizat de două cercetătoare din SUA și Marea Britanie, Dr. Gretchen Dabbs (Univ. din Illinois) și Dr. Anna Stevens (Univ. Cambridge), studiu publicat în American Journal of Archaeology, a analizat dovezile arheologice și bioarheologice ale orașului și cimitirelor sale, iar concluzia fost aceea că nu există indicii că o epidemie ar fi afectat locuitorii capitalei, subliniază Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Akhetaten, cunoscut astăzi drept Amarna, a fost construit în timpul domniei faraonului Akhenaten, cunoscut pentru cultul monoteist dedicat zeului soarelui, Aten. Noua capitală a fost ocupată pentru aproximativ 20 de ani și abandonată rapid după moartea faraonului.
O plecare planificată și nu o retragere cauzată de boală
Până acum, teoria unei epidemii se baza în mare parte pe surse textuale, precum rugăciuni hitite pentru ciumă sau scrisori de la Amarna care menționau focare de boală la Meggido, Byblos și Sumur. Niciuna dintre aceste surse însă nu indica că epidemia ar fi afectat direct Akhetaten.
Analiza cercetătoarelor a vizat date arheologice, schelete și morminte din patru cimitire destinate populației. Deși scheletele prezentau semne de stres (statură redusă, traume, hipoplazie dentară și boli articulare) acestea indicau dificultăți sociale și economice, nu epidemii. Markerii de boală au fost rari, tuberculoza fiind identificată doar la șapte indivizi. În plus, înmormântările nu erau haotice. Cei mai mulți indivizi fuseseră înhumați cu obiecte funerare, textile și sicrie de nuiele, ceea ce sugerează o organizare culturală și nu o criză sanitară.
Numărul mare de înmormântări multiple, care ar fi putut indica o epidemie, pare a fi mai degrabă rezultatul unor practici culturale. Modelele demografice și tiparul de abandonare a orașului indică o plecare planificată și nu o retragere cauzată de boală.
Epidemia la Akhetaten este improbabilă
Dr. Dabbs explică de ce teoria ciumei a persistat: „Sursele egiptologice au creat conexiuni între Amarna și termeni precum ciumă sau epidemie, de multe ori prin prisma altor regiuni sau perioade. Odată ce această legătură a fost repetată, a fost considerată un fapt”.
Cercetătoarele subliniază că, deși epidemia la Akhetaten este improbabilă, acest lucru nu infirmă ciuma hitită menționată în surse externe. Studiul atrage atenția asupra importanței de a nu folosi date din alte perioade sau locuri pentru a trage concluzii despre orașe antice precum Amarna.
