Observatorul Vera C. Rubin va scana cerul sudic la fiecare câteva nopți folosind cea mai mare cameră digitală construită vreodată. Misiunea sa este de a crea un „film al cosmosului” întins pe 10 ani, care să aducă noi perspective asupra materiei întunecate, energiei întunecate, structurii Căii Lactee și conținutului Sistemului nostru Solar. Dar observatorul ar putea, de asemenea, să ne îmbunătățească considerabil șansele de a detecta tehnosemnături, indicii ale tehnologiei extraterestre, anunță BigThink.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Când vine vorba de extratereștri, „Unde sunt cu toții?”
Gândul că nu suntem singuri în Univers a fost alimentat constant de descoperirea a mii de exoplanete potențial locuibile. Într-o galaxie de dimensiunea Căii Lactee, este greu de crezut că civilizația umană ar fi singura capabilă de zbor spațial. Și totuși, așa cum întreba fizicianul Enrico Fermi în urmă cu 70 de ani: „Unde sunt cu toții?”
Chiar dacă au existat mii de raportări de OZN-uri în ultimele decenii, nu avem nicio dovadă clară și verificabilă a unei vizite extraterestre. Și nu pentru că nu am fi încercat: telescoape terestre, sateliți și rețele de avertizare precoce urmăresc constant cerul. NASA, de pildă, finanțează sisteme precum Catalina Sky Survey sau ATLAS, care pot detecta chiar și un asteroid de 20 de metri cu câteva zile înainte de impact.
Din păcate, până acum nu am reperat nimic care să semene cu o sondă extraterestră. Nici măcar ʻOumuamua, misteriosul obiect interstelar descoperit în 2017, nu a fost considerat a fi altceva decât o rocă spațială ciudată.
O nouă șansă: „primul contact” s-ar putea vedea mai întâi în date
Speranțele s-au reactivat odată cu apropierea inaugurării Observatorului Rubin. Programat să capteze „prima lumină” în această vară, telescopul va produce un volum impresionant de date – circa 20 de terabytes în fiecare noapte. În prima lună, ar putea dubla numărul de asteroizi cunoscuți din Sistemul Solar. Iar printre aceștia, spun specialiștii, ar putea apărea și vizitatori din alte sisteme stelare.
Cum i-am recunoaște? Naturalul și artificialul pot fi greu de deosebit, mai ales de la distanțe uriașe. Dar cercetătorii speră că unele „anomalii de mișcare” – cum ar fi o schimbare bruscă de direcție – ar putea indica un obiect controlat inteligent, nu un simplu bolovan cosmic. Alte indicii ar putea fi un spectru de lumină neobișnuit sau mai multe obiecte zburând în formație.
Un exemplu util de test este chiar automobilul Tesla lansat în 2018 de SpaceX pe orbită solară. Dacă Rubin îl va detecta, vom înțelege mai bine cum ar putea arăta o tehnosemnătură în datele brute.
Ce șanse avem, de fapt?
Cercetătorii sunt împărțiți. Unii spun că Rubin va descoperi doar un obiect interstelar pe an. Alții sunt mai optimiști: unul pe săptămână. Și chiar dacă niciunul nu este o navă extraterestră, simpla capacitate de a le observa va deschide calea pentru detectarea unor civilizații avansate.
Alte telescoape, cum ar fi viitorul Argus Array din Carolina de Nord, ar putea completa misiunea Rubin, căutând „flash-uri” de lumină produse de posibile vele solare sau suprafețe metalice. Deși mai puțin sensibil, Argus va avea avantajul unei acoperiri rapide în minute, nu zile.
Dacă „ei” sunt acolo, acum avem o șansă să-i vedem
Odată ce Rubin va deveni operațional, vânătoarea va trece într-o nouă eră. Vom avea cea mai mare șansă de până acum de a descoperi „pe cineva” – sau „ceva” – care se îndreaptă spre noi.
Sigur, e posibil să nu existe nimeni. Sau poate vin dintr-o direcție pe care Rubin nu o poate acoperi. Sau poate folosesc tehnologie de camuflare, cum vedem în filmele SF. Sau, mai radical, poate că nu mai au nevoie de nave fizice și călătoresc manipulând spațiul-timp în moduri pe care nici nu le înțelegem.
În oricare dintre cazuri, dacă ne vom întâlni vreodată cu o civilizație extraterestră, să sperăm că e una pașnică.
