Procesul împotriva companiilor Meta și Google a debutat luni, într-o instanță civilă din Los Angeles, California, în urma unei acțiuni intentate de Mark Lanier, avocatul părții reclamante, care le acuză că au conceput în mod deliberat mecanisme menite să creeze dependență în rândul copiilor și adolescenților. Potrivit acestuia, platformele celor două grupuri ar fi „indus adicție în creierele copiilor” deveniți utilizatori captivi, relatează AFP, citată de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În pledoaria de deschidere, Mark Lanier a susținut că practicile observate pe Instagram, deținut de Meta, și pe YouTube, platformă aparținând Google, nu sunt rezultatul unor efecte neintenționate, ci consecința unor alegeri deliberate, motivate de faptul că „dependența este profitabilă”.
Decizia instanței ar putea avea un impact major
Decizia instanței ar putea avea un impact major, stabilind un precedent juridic în ceea ce privește răspunderea civilă a operatorilor de rețele sociale, care până în prezent au beneficiat de protecții legale extinse. În acest context, sunt așteptate zeci de procese similare în perioada următoare.
Printre martorii chemați să depună mărturie în această sală de judecată mică și lipsită de ferestre se numără directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, programat să apară pe 18 februarie, precum și șeful Instagram, Adam Mosseri, care urmează să fie audiat începând de miercuri.
În condițiile în care TikTok și Snapchat au ales să soluționeze litigiile prin acorduri financiare confidențiale, în boxa acuzaților au rămas doar Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, filială a Google. Procesul este estimat să se întindă pe o durată de peste o lună.
Expunerea timpurie și prelungită la rețelele sociale duce la o dependență severă
Cei 12 jurați, selectați vineri după mai mult de o săptămână de proceduri minuțioase, trebuie să se pronunțe asupra plângerii formulate de o tânără de 20 de ani din California, identificată drept Kaley G.M. Cazul său a fost considerat reprezentativ și a fost ales drept proces-pilot, urmând ca verdictul să constituie un reper pentru sute de acțiuni similare aflate pe rolul instanțelor din stat.
Reclamanta susține că a început să utilizeze YouTube la vârsta de șase ani și și-a creat un cont de Instagram la 11 ani, iar ulterior și-a deschis conturi pe Snapchat și TikTok. Potrivit afirmațiilor sale, expunerea timpurie și prelungită la rețelele sociale a condus la o dependență severă, care a alimentat episoade de depresie, anxietate și probleme grave de stimă de sine.
Mark Zuckerberg a cerut soluții pentru a preveni retragerea utilizatorilor tineri de pe Instagram
Pentru a-și susține acuzațiile, Mark Lanier a prezentat în instanță documente interne aparținând Google și Meta, menite să demonstreze caracterul intenționat al strategiilor adoptate. Unul dintre documente, provenit dintr-o prezentare internă Google, ar face referire explicită la „adicția utilizatorilor de internet” ca obiectiv declarat. „Aceasta este doctrina lor”, a afirmat avocatul.
De asemenea, Lanier a invocat un e-mail intern atribuit lui Mark Zuckerberg, în care acesta le-ar fi cerut echipelor sale să identifice soluții pentru a preveni retragerea utilizatorilor tineri de pe Instagram.
Avocatul a subliniat și modelul de afaceri al Meta și Google, bazat în mare parte pe venituri din publicitate, dependente direct de timpul petrecut de utilizatori pe platforme. „Ceea ce vând agenților de publicitate nu este un produs, ci accesul la Kaley”, a declarat Lanier, precizând că tânăra va fi prezentă în instanță doar pentru a depune mărturie, fără a asista la restul audierilor.
Meta dă vina pe sănătatea mintală a reclamantei
Apărarea Meta, reprezentată de avocatul Paul Schmidt, a susținut însă că problemele de sănătate mintală ale reclamantei au avut cauze preexistente, legate de mediul familial. Potrivit acestuia, Kaley ar fi fost martoră, la o vârstă foarte fragedă, la un episod de violență domestică între părinți, ceea ce a determinat începerea terapiei încă de la vârsta de trei ani, înainte de orice interacțiune cu rețelele sociale.
Ulterior, tânăra ar fi fost supusă abuzurilor din partea mamei sale, experiențe pe care le-ar fi descris drept suficient de traumatizante încât să o facă „să își dorească să se sinucidă”, a mai afirmat avocatul apărării.
Paul Schmidt a mai precizat că rețelele sociale au fost menționate în doar 20 din cele 260 de ședințe de terapie ale reclamantei și că Instagram a reprezentat doar o fracțiune din timpul total petrecut de aceasta online. Într-un interviu citat de apărare, Kaley ar fi declarat chiar că Instagram a avut un impact pozitiv asupra sa.
Astfel de interfețe sunt nocive și rezultatul unei neglijențe deliberate
În fața protecțiilor legale de care beneficiază operatorii de platforme în ceea ce privește conținutul publicat de utilizatori, reclamanții își concentrează acuzațiile asupra designului platformelor – algoritmii și funcțiile de personalizare care stimulează consumul compulsiv de conținut video.
Aceștia susțin că astfel de interfețe sunt nocive și rezultatul unei neglijențe deliberate, strategie juridică ce amintește de procesele intentate cu succes industriei tutunului în anii 1990 și 2000.
Separat, în statul New Mexico, un alt proces împotriva Meta, care acuză compania că ar fi pus profitul înaintea protecției minorilor față de prădătorii sexuali, urmează să înceapă în cursul acestei săptămâni.
În paralel cu procesul din Los Angeles, problema dependenței de rețelele sociale este analizată și într-o procedură națională aflată în faza de instrucție, sub coordonarea unui judecător federal din Oakland, în apropiere de San Francisco.
