Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Electronics trage un semnal de alarmă asupra uneia dintre cele mai puțin cunoscute, dar esențiale infrastructuri ale lumii moderne… cablurile submarine de comunicații. Prin aceste fire de fibră optică, întinse pe fundul oceanelor, circulă peste 95% din datele internaționale, de la tranzacții bancare și apeluri video, până la comunicații guvernamentale și schimburi comerciale, anunță TechExplore.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Dr. Asaf Tzachor, decan al Școlii de Sustenabilitate a Universității Reichman din Israel, autorul cercetării, avertizează că dependența globală de această rețea uniformă este o „capcană a progresului”: cablurile ne-au adus o planetă conectată, dar în același timp au creat un punct nevralgic, vulnerabil la dezastre naturale și la atacuri deliberate.
Lecțiile trecutului: când natura a tăiat internetul lumii
Istoria recentă oferă exemple clare. În 2022, erupția vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai a rupt cablul care lega Tonga de Fiji, izolând complet țara insulară de restul lumii pentru săptămâni întregi. În 2011, cutremurul devastator din Tohoku, Japonia, a perturbat telecomunicațiile transpacifice.
Iar în 2006, un seism în largul Taiwanului a declanșat alunecări submarine care au secționat cabluri vitale ce conectau Hong Kong, China, Filipine și Japonia. Consecințele s-au simțit global. Internetul din Hong Kong a fost aproape paralizat, iar bursele internaționale au resimțit imediat efectele.
Sabotajele deliberate, o amenințare în creștere
Nu doar natura lovește. În ultimul an și jumătate, cabluri submarine din Marea Roșie, Marea Baltică și Pacific au fost avariate, unele prin acte suspectate de sabotaj.
În plus, accidentele provocate de ancorele navelor sau plasele de pescuit sunt tot mai frecvente. Experții avertizează că astfel de incidente ar putea declanșa întreruperi masive de comunicații, cu impact nu doar asupra internetului, ci și asupra comerțului și securității internaționale.
Posibile soluții: din adâncurile oceanelor până în spațiu
Dr. Tzachor propune o schimbare radicală de perspectivă. Mai exact, diversificarea infrastructurii digitale globale. El descrie trei direcții de dezvoltare. Prima vizează rețelele de comunicații laser prin satelit, deja testate de NASA și companii precum Starlink, capabile să transmită date la viteze comparabile cu fibra optică, fără a fi expuse riscurilor geologice sau geopolitice.
A doua soluție privește platformele la mare altitudine (HAPS), drone și dirijabile solare care pot staționa în stratosferă și funcționa ca relee agile de date, utile mai ales pentru regiunile izolate. A treia abordare merge din nou sub apă, cu rețele optice submarine fără fir, bazate pe vehicule robotizate cu lasere, capabile să formeze o plasă suplimentară de conexiuni, mai ales în apropierea cablurilor existente.
Un apel la acțiune globală
Cercetătorul atrage atenția că tehnologia nu este suficientă. Este nevoie de o mobilizare internațională comparabilă cu cea care a susținut industria semiconductorilor. Una cu finanțare publică și privată, politici adaptate, acorduri internaționale și standarde comune pentru spațiu, aer și oceane.
„Redundanța cablurilor nu mai este de ajuns. Avem nevoie de o diversificare reală a infrastructurii digitale globale, dacă vrem să rezistăm amenințărilor secolului XXI, de la cutremure și tsunami la conflicte geopolitice”, subliniază dr. Tzachor.
