În 2022, Ann Johnson, o femeie imobilizată și fără capacitatea de a vorbi de peste 20 de ani din cauza unui accident vascular cerebral, a reușit să-și audă din nou vocea, nu prin corzile vocale, ci printr-un avatar digital controlat de un implant cerebral. Povestea ei ar putea fi una dintre multele care ilustrează promisiunea (și riscurile) neurotehnologiilor aflate azi în teste clinice, interfețe creier-computer capabile să redea vorbirea, mișcarea sau senzațiile tactile, relatează prestigioasă revistă Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Dar aceste tehnologii, dezvoltate inclusiv de companii precum Neuralink, fondată de Elon Musk, ridică întrebări tot mai presante despre granițele dintre controlul personal și manipulare, dintre inovație și supraveghere neuronală. Tocmai de aceea, UNESCO a găzduit recent la Paris o reuniune istorică, unde delegații a 194 de state membre au finalizat primul set de principii globale pentru etica neurotehnologiilor.
Un nou tip de intimitate, cea mentală
Noile recomandări vizează în special protejarea „intimității mentale”, un concept relativ nou, dar esențial în epoca în care dispozitivele pot interpreta activitatea cerebrală pentru a deduce gânduri, emoții sau intenții. Potrivit eticianului Marcello Ienca, de la Universitatea Tehnică din München, „datele despre creier și minte trebuie tratate cu o protecție sporită pentru a preveni dezvăluirea neautorizată a informațiilor mentale”.
Documentul, care nu are caracter obligatoriu din punct de vedere legal, oferă totuși un cadru pentru elaborarea de politici naționale. Printre cele nouă principii enunțate se numără transparența privind modul în care sunt colectate și utilizate datele neuronale, asigurarea siguranței pe termen lung a dispozitivelor și garantarea libertății cognitive a utilizatorilor.
Pedro Maldonado, neurocercetător la Universitatea din Chile și unul dintre cei 24 de experți care au redactat documentul, consideră că „aceste principii clarifică modul în care pot fi protejate drepturile omului în contextul neurotehnologiilor”.
Consumatori, nu doar pacienți
Dacă în cazul implanturilor medicale reglementările sunt deja bine conturate în SUA și UE, lucrurile sunt mult mai difuze în zona dispozitivelor de larg consum, căști EEG portabile, brățări „cititoare de emoții” sau sisteme de analiză a atenției în școli.
Acestea pot deveni rapid omniprezente în educație, divertisment sau marketing, și tocmai această scalabilitate ridică îngrijorări etice, avertizează Nataliya Kosmyna, cercetătoare la MIT și coautoare a recomandărilor UNESCO.
Spre exemplu, în educație, experții recomandă interzicerea utilizării tehnologiei pentru a evalua performanța elevilor sau profesorilor, în condițiile în care aceste evaluări pot accentua inegalitățile sociale sau cognitive.
Neuromarketing și riscul manipulării inconștiente
O altă zonă sensibilă o reprezintă neuromarketingul – folosirea datelor neuronale pentru a influența decizii comerciale sau politice. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că unele dispozitive ar putea deduce stări mentale sau reacții afective fără ca utilizatorul să-și dea seama, de pildă în timp ce doarme. Iar consimțământul informat devine în acest context o provocare majoră.
Potrivit eticianului Vikram Bhargava, de la George Washington University, „nu doar că datele neuronale oferă informații despre tine, dar pot dezvălui și lucruri despre alte persoane cu tipare cerebrale similare”. O viziune contestată de Maldonado, care susține că „asemănările între oameni țin mai degrabă de mediu și stil de viață decât de funcționarea creierului”.
Doar normele legale nu sunt suficiente
Deși standardele UNESCO nu sunt obligatorii, ele ar putea deveni un punct de referință pentru reglementările naționale și pentru dezvoltatorii de tehnologie care doresc să integreze etica direct în designul produselor. În noiembrie, cele 194 de state membre UNESCO vor vota dacă adoptă aceste principii la nivel global.
Pentru unii experți, cum e Nita Farahany, profesor de drept și etică la Duke University, acest pas este esențial: „Faptul că avem un standard global la care țările se pot angaja este un lucru puternic”.
Totuși, într-un context în care reglementările privind inteligența artificială tind să devină mai relaxate în SUA, unii avertizează că doar normele legale nu sunt suficiente. Farahany propune un model în care dezvoltatorii să fie încurajați să creeze tehnologii cu protecții integrate pentru utilizatori.
Până atunci, lumea neurotehnologiilor continuă să se dezvolte rapid, iar întrebarea esențială rămâne: cine are dreptul să-ți citească mintea? Și în ce scop?
Vă rog din suflet nu mai folosiți eronat „mental” în loc de „mintal”. Dex (chiar și dex online) explică foarte clar acești doi termeni și în ce context se folosește fiecare.